ComenteazăDacă ungurii vor ca eliminarea sintagmei de stat naţional”, dar și decretarea limbii maghiare drept oficială, Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei în frunte cu ÎPS Teofan, dorește ca numele lui lui Dumnezeu să apară în viitoarea Constituţie a României. Potrivit cotidianului ziaruldeiasi.ro, aceasta nu este singura doleanță a Bisericii. Reprezentanții BOR își mai doresc ca în legea fundamentală a ţării să fie subliniat rolul familiei în societate, importanţa tradiţiei creştine a poporului român și rolul pe care Biserica Ortodoxă Română l-a avut în istoria ţării.
De asemenea, din Constituție nu ar trebui să lipsească necesitatea predării religiei în şcoală, precum şi importanţa susţinerii românilor în afara graniţelor.
Probabil că nu există foarte multe state ăn Europa care să aibă în în constituțiile lor incluse cuvintele Dumnezeu sau măcar referințe la cultul majoritar al țării respective. Demesrsul nu este totuși unul singular, inclusiv Vaticanul a făcut presiuni ca numele lui Dumnezeu sa fie inclus în constituția UE, fără succes totuși.
Marius Nicolae Bălan, prodecan al Facultăţii de Drept de la Universitatea „Al.I. Cuza” şi titular al cursului de drept constituţional, afimă că, în general, invocarea în preambulul Constituţiei a lui Dumnezeu sau chiar a Sfintei Treimi este specifică Constituţiilor adoptate cu câteva decenii în urmă, şi mai rar în cele actuale. „Chiar în cazul Constituţiei noastre, la iniţiativa lui Ioan Alexandru, din partea Partidului Naţional Ţărănesc, trebuia să apară numele Atotputernicului Dumnezeu. Amendamentul a primit vreo 200 de voturi, lipseau trei ca să fie majoritate absolută şi să fie aprobat, în condiţiile în care în sală era puţin peste cvorumul legal. Nu există nicio regulă care să spună că numele lui Dumnezeu nu poate apărea în Constituţie. Câtă vreme invocarea divinităţii este neutră confesional, cred că este în regulă”, a punctat Marius Bălan. Acesta mai remarcă faptul că doar în Constituţia din 1923 era subliniat rolul BOR ca biserică de stat.