Pe masa premierului Adrian Năstase ajungea, în 2004, un raport secret privind situaţia infecţiilor intraspitaliceşti care pusese în alertă Institutul de Sănătate Publică, instituţia care monitorizează asemenea cazuri. Documentul vorbea despre 12.000 de cazuri de infectii intraspitalicesti la nivel naţional.
Cele mai multe cazuri de infecţii bacteriene (2.929) au fost înregistrate în spitalele din Bucureşti. Din acestea, 880 s-au produs în secţiile de pediatrie, 760 în cele de terapie intensivă, 722 in cele de chirurgie, iar restul în celelalte departamente. Era o alertă oarecum similară cu cea de astăzi, dar cu o rezonanţă mai redusă întrucât prea puține date au fost făcute publice atunci.
Profesor dr. Marian Neguţ, medic specialist în microbiologie, fostul director al Institutului ”Cantacuzino” din Bucureşti, ne-a explicat ce trebuia să se întâmple în acel moment, pentru a nu avea acum de-a face cu un dezastru.
În mod normal, fiecare unitate medicală trebuia să evalueze nivelul infestării. Dacă era vorba doar despre zona superficială a spaţiilor comune, atunci se stabilea, prin examen microbiologic, tipul microorganismelor existente şi al dezinfectanţilor specifici care trebuie folosiţi.
În cazul apariţiei unor bacilli rezitenţi la dezinfectant, atunci trebuia modificat tipul de soluţie folosită la curăţenie. Iar în cazul în care infestarea se găseşte în mobilier şi în pereţi, trebuie evacuat spitalul. În Occident, asemenea situaţii conduc invariabil la dărâmarea instituţiei sanitare ”bolnave” şi construirea uneia noi.
”România a avut un caz, prin anii ’60, când o maternitate atinsă sever de o infecţie a fost evacuată, a fost aruncat tot mobilierul şi instrumentarul şi au fost răzuiţi pereţii până la cărămidă. Apoi s-a tencuit din nou, s-a adus mobilier nou şi s-a redeschis unitatea”, ne-a explicat Marian Neguţ.
Faptul că la noi nu s-a luat nicio măsură a condus la situaţia în care problema ”spitalelor ucigaşe”, în care intri cu o boală şi ieşi cu trei, este deja invocată ca temă într-o şedinţă specială a Consiliului Suprem de Apărare, în sensul de atentat la securitatea naţională.
”În acest moment medicul epidemiolog din cadrul fiecărei unităţi sanitare ar trebui să raporteze directorului, zilnic, rezultatele probelor bacteriologice din toate zonele clădirii. Pe această bază se pot lua deciziile cele mai corecte. Problema, care este deosebit de gravă, nu se poate rezolva decât prin disciplină severă privind controlul microbiologic”, a mai spus dr. Neguţ.
Între timp, premierul Dacian Cioloş a cerut Ministerului Sănătăţii să demareze o anchetă administrativă. ”Se acţionează pe două piste, pe de-o parte avem ancheta penală, astăzi (n.r. sâmbătă, 7 mai) au avut deja loc descinderi ale Poliţiei în peste 20 de judeţe, care au prelevat probe destinate exclusiv procesului penal. Am încredere că Parchetul General va desfăşura ancheta cu celeritate pentru a avea concluziile cât mai repede. În paralel cu această anchetă penală care ţine de Parchet, am cerut conducerii Ministerului Sănătăţii să declanşeze şi o anchetă administrativă‘, a declarat Cioloş la sfârşitul şedinţei de la Palatul Victoria.
Dacian Cioloş
El a mai adăugat: ”Vom testa produsele de dezinfecţie la două niveluri, pe de-o parte concentraţia produselor folosite pentru dezinfecţie sau aşa numitele biocide, dar şi eficacitatea lor. Cel puţin eşantioanele care provin din cele 50 de spitale unde au fost indentificate probleme vor fi duse cu prioritate la ICECHIM pentru analiza concentraţiei. Sper ca până la sfârşitul zilei de miercuri să avem primele rezultate ale testelor”, a mai spus Dacian Cioloș.
Angajată Hexi Pharma, agresată
O angajată a Hexi Pharma a fost agresată în trafic. Femeia se afla în mașina firmei, iar agresiunea s-a produs în timp ce stătea la semafor. ”Conducea o mașină inscripționată cu Hexi Pharma. S-a oprit la stop și cineva a venit, i-a deschis ușa și a luat-o la bătaie”, a declarat Loredana Albu, purtătoarea de cuvânt a Hexi Pharma.
Sâmbătă au avut loc mai multe percheziții la puncte de lucru ale societăţii Hexi Pharma, acasă la patronul Dan Condrea, dar şi la 25 de spitale din Bucureşti şi alte 21 de judeţe, care au încheiat contracte cu compania farmaceutică. Poliţiştii au ridicat documente şi probe, fiind vizate acte contabile şi contracte încheiate de societate cu instituţii ale statului. Deocamdată, anchetatorii nu au oferit detalii despre rezultatele acestei acțiuni.