Din categoria „Uite mina, nu e mina, hai să mai scumpim lumina”: România exportă energie plătită de consumatorul român

În data de 23 octombrie 2017, la ora 08.42, structura producției de energie electrică se compunea din:

27,53% energie produsă de cărbune; 21,34% electricitate de la hidrocentrale; 19,06% energie nucleară; 18,26% energie eoliană;

12,69% energie din hidrocarburi, respectiv gaz și păcură; 0,89% energie din biomasă; 0,19% energie fotovoltaică.

În contextul în care minele de cărbune se închid, iar baza consumului intern de energie este cea produsă de termocentrale, se pune întrebarea cu ce va suplini statul român absența energiei termoelectrice vitale? Ați ghicit: cărbune de import, în prima fază, apoi cu energie de import!

«Trebuie să importăm jumătate din stocurile de cărbune pentru iarnă»

Pe 5 octombrie 2017, se anunța că angajații disponibilizați de la Societatea Națională de Închideri Mine Valea Jiului S.A. vor beneficia de măsuri de protecție socială. Prin hotărâre de guvern, s-a alocat suma de 897.000 de lei din bugetul asigurărilor pentru şomaj pe anul 2017 pentru plata venitului lunar de completare de care vor beneficia 378 de mineri disponibilizați de la Societatea Națională de Închideri Mine Valea Jiului S.A

Despre ce este vorba? Cele patru mine care mai funcționează în Valea Jiului și produc materie primă pentru termocentralele zonale Mintia și Paroșeni vor fi închise, etapizat, începând de anul acesta, până în anul 2024. Aceasta este înțelegerea semnată cu Uniunea Europeană.

Recomandări

Fanta românească e mai scumpă și mai proastă decât cea din Italia: mai puțin suc de portocale, dar mai multe arome și coloranți | Experiment Libertatea

În acest context, premierul Mihai Tudose a declarat sâmbătă, 21 octombrie, în Valea Jiului, că închiderea minelor de cărbune are ca efect concret importul de cărbune.

“Am discutat despre siguranţa în exploatare, siguranţa oamenilor, trecând prin recunoaşterea mineritului şi a energiei produse pe cărbune ca element de siguranţă naţională şi ajungând la intrarea minelor, şi Complexului Energetic Hunedoara, dar este valabil şi pentru Complexul Oltenia, a retehnologizării şi a aducerii exploatării în zona de competivitate. Nu mai dorim ca la anul să fim în situaţia în care suntem anul acesta, când trebuie să importăm jumătate din stocurile de cărbune pentru iarnă. Acesta a fost sensul discuţiilor. Le mulţumesc sindicatelor că sunt partenere în acest demers. Vom încerca să nu mai închidem mine, ci, dimpotrivă, să deschidem mine, iar Mintia şi Paroşeni să devină elemente de siguranţă în acest sistem energetic pentru zona aceasta a ţării”, a declarat Mihai Tudose. Altfel spus: șah, mat! Uite mina, nu e mina, hai să mai scumpim lumina!

Există însă și o veste bună adusă de premierul Tudose: termocentralele Paroșeni și Mintia nu vor trece pe gaz, cum se preconiza la un moment dat, vor continua să lucreze pe cărbune.

Recomandări

Despre mitul „conflictului milenar” dintre români și maghiari, cu istoricul Sorin Mitu: „Comparați ce au făcut unii cu ceilalți englezii și irlandezii sau evreii și arabii”

Doar 30% din factură reprezintă curentul electric

Sigur că importurile în sistemul energetic scumpesc factura finală, dar la o analiză mai amănunțită mai apar cel puțin două cauze pentru umflarea facturilor.

Sistemul energetic național este format din producători, transportatori (Transelectrica, de stat), distribuitori (societăți private), furnizori (societăți private) și consumatori.

La o factură de curent de 100 de lei (fără TVA), tarifele de furnizare şi distribuţie reprezintă 49 de lei, în vreme ce preţul în sine al energiei este mai mic de o treime, respectiv 29 de lei. În acest context, scumpirea energiei electrice din cauza exclusiv a producătorilor nu are justificare rațională.

Reluăm: jumătate din factura pe care o plătește consumatorul o reprezintă taxele privaților: furnizor și distribuitor.

Dacă în cazul furnizorilor a intervenit, din anul 2012, mecanismul concurenței și astfel tariful de furnizare a început să scadă, în cazul distribuitorului, serviciul este monopol natural, adică este numit un distribuitor într-o regiune și pace bună, numai el poate percepe taxa de distribuție. În acest context, întrebarea economistului Ilie Șerbănescu este legitimă: “Dacă este monopol, de ce a fost privatizat?”

Recomandări

Ultimul mesaj al pilotului avionului prăbușit în Kazahstan indică un posibil atac. Principalii suspecți

Menționăm că investițiile pe care distribuitorii le fac în rețele, cel puțin teoretic, sunt finanțate de către consumatorul final. Acesta este obligat de Agenţia Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) să plătească prin factură toate îmbunătățirile făcute de distribuitor, care este societate privată, în rețeaua publică pe care o administrează. Că distribuitorul face sau nu lucrarea pentru care a încasat banii… cine mai verifică?

Surse din cadrul Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei ne-au spus că din România energia ieftină, în special cea hidroelectrică, este exportată pe motiv că am avea un excedent de producție în acest moment. Problema este că pentru energia exportată nu se percepe TVA, iar pentru energia verde de export certificatele verzi se plătesc de consumatorii din țara de origine, adică de români. Altfel spus, plătim energia ieftină produsă la noi pe care o consumă alții.

Am cerut explicații oficiale din partea ANRE și încă le așteptăm.

Prognoza meteo pentru perioada 23 octombrie – 5 noiembrie. Vor fi ploi pe arii extinse

Urmărește-ne pe Google News