Conform Planului de acoperirea riscurilor al Municipiului Bucureşti, seismul reprezintă un risc major pentru capitala României. Principalele vulnerabilităţi la cutremur le reprezintă cele 400 de clădiri de locuit cu peste opt nivele, construite în perioada 1925 – 1940, fără măsuri antiseismice. De asemenea, 35 de kilometri din reţeaua tunelurilor de metrou, adică jumătate, prezintă vulnerabilităţi în caz de seism. Documentul menţionat apreciază că în caz de seism major, în Bucureşti s-ar înregistra cel puţin 6.500 de morţi şi 16.000 de răniţi grav. Toată această situaţie trebuie gestionată de IGSU!
În Bucureşti, 355 de clădiri se află pe lista clădirilor încadrate în clasa de risc seimic I – din care 182 prezintă pericol public chiar şi fără cutremur -, iar 321 în clasa a II-a de risc.
Printre cele 321 de clădiri din clasa a II-a se află şi sediul IGSU! ”Clădirea care găzduieşte IGSU, conform ultimei expertise tehnice efectuate, a fost încadrată în clasa a II-a de risc seismic”, spune comunicatul trimis pentru Libertatea de Inspectorat.
Tehnic, asta înseamnă că ”în cazul producerii unui cutremur, construcţia poate suferii degradări structurale majore, dar pierderea stabilităţii este puţin probabilă”. Clădirea care suferă degradări majore şi la care există riscul să se şi prăbuişească, trebuie evacutată! Dar, dacă este evacuat sediul IGSU după cutremur, cine mai conduce limitarea efectelor cutremurului?
”Pentru remedierea acestei situaţii, IGSU a demarat activitatea de identificare a fondurilor necesare procesului de consolidare şi modernizare a clădirii”, mai spune comunicatul. Iar fondurile sunt la Guvern