EXCLUSIV/ În București, transportul în comun era interzis săracilor, pe vremuri. Pedeapsa: biciuirea în piața publică

Este, totodată, singurul muzeu din România ale cărui exponate provin exclusiv din donații – de la machete și fotografii, la costume și bilete de călătorie.

Bucureștiul a fost printre primele zece capitale din Europa care au introdus tramvaiele cu cai. Totuși, transportul în comun a început destul de timid, după ce a ieșit dintr-un absurd con de umbră al violenței. “Istoria Bucureștiului în ceea ce privește transportul în comun este destul de târzie”, ne explică Doru Parfenie (foto), “creatorul” Muzeului RATB.

Legile erau atât de aspre, încât cel care era prins că a comis acest sacrilegiu era biciuit în piața publică

Până în 1837, când Alexandru Dimitrie Ghica, domnitor al Țărilor Române între anii 1834-1842, a dat o lege care admitea circulația în București a “trăsurii de piață”, niciun bucureștean, dacă nu era bogat, nu avea voie să meargă cu caleașca sau faetonul. Legile erau atât de aspre, încât cel care era prins că a comis acest sacrilegiu era biciuit în piața publică.

În paranteză trebuie spus că faetonul era o trăsură elegantă, înaltă și ușoară, deschisă, de diferite forme. Cel mai mic faeton era un atelaj cu două roți, pe arcuri, cu o singură banchetă pentru persoane, tras de un singur cal. Purta și denumirea de șaretă. Cel mai mare faeton avea patru roți și capotă pentru scaunul din față, putând transporta 6-8 persoane.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea. Alegeri prezidențiale: Marcel Ciolacu, George Simion și Mircea Geoană, pe primele 3 locuri

Citeşte şi: Asasinat în Alba Iulia! Cum a fost găsită o bătrână de 80 de ani în propria casă

«Trăsura de piață» a ajutat mult târgoveții

Ca urmare a dezvoltării Bucureștiului, care ajunsese la 30.000 de locuitori, Ghica a fost obligat să dea legea în cauză, iar prin introducerea acestui vehicul, “trăsura de piață”, s-a înlesnit venirea la oraș a târgoveților care aduceau legume, fructe și produse alimentare.

Mijloacele de transport cu mai mulți pasageri și-au făcut apariția în 1850 – faetonul, o platformă pe care se puneau două bănci pentru 10-12 călători. Abia în 1872, Primăria Comunei București (așa se numea, deși Bucureștiul era oraș – n.r.) a aprobat introducerea tramvaiului cu cai și a fost înființată “Prima Societate a tramvaielor” cu capital franco-belgian. În 1876 a apărut cea de-a doua societate a tramvaielor bucureștene, tot cu capital strain.

Societatea Tramvaielor București a dărâmat un guvern

În 1909, liberalul Vintilă Brătianu a hotărât să înființeze o societate de transport cu capital românesc, care să preia afacerile celor două societăți străine apărute anterior. A avut loc o adunare la care au participat primarul Capitalei și potenții vremii, inclusiv Anghel Saligny.

Recomandări

Cum s-a produs atentatul cu bombă în care a fost ucis Ioan Crișan, omul de afaceri de la Arad. Detalii din ancheta procurorilor

După aprobarea statutului Societății Tramvaielor București (STB), guvernul liberal a căzut. Guvernul conservator a ajuns la putere și a contestat valabilitatea STB, interzicându-i funcționarea. A urmat un proces celebru, care a dus la căderea guvernului conservator. “A fost sigura dată în România când un proces deschis de o societate particulară dărâmă un govern” , ne-a explicat Doru Parfenie.

După doi ani de proces intens, cu angrenarea celor mai mari avocați din Franța, Anglia, Germania și SUA, la București a învins STB, care în 1912 a intrat în funcțiune. S-au emis acțiuni cu acoperire în aur. Primele trei ediții au ajuns, împreună cu Tezaurul României, la Moscova, în 1916, iar de atunci nu se mai știe unde sunt, fiindcă rușii au refuzat să le înapoieze…

Societatea de Transport București a devenit ITB, iar acum se numește RATB

Cele 2.500 de piese ale Muzeului RATB se află expuse, în acest moment, în șapte camere ale unui imobil aflat în curtea Bazei Sportive RATB de pe strada Trapezului. Vizitarea se poate face doar prin programare, la telefonul de relații publice al regiei.

O mare parte a mijloacelor de transport în comun după care au fost făcute machetele expuse aici încă există și se află în depoul Dudești. “În acest moment se caută – și sunt convins că se va găsi – un spațiu care să reunească obiectele originale cu machetele și tot ce avem acum aici, pentru a putea fructifica acest patrimoniu” , ne-a mai spus Doru Parfenie.

Recomandări

Ce nu s-a văzut la TV la lansarea candidatului Ciucă: aplauze în sală, șușoteli, supărări și deziluzie pe holuri. „Și-a bătut joc de toată munca noastră”

În primul război mondial, germanii au rechiziționat caii de la tramvaie

Un exponat deosebit, un tramvai cu un cal, care circula în timpul primului război mondial. Germanii care au ocupat Bucureștiul în 1916 rechiziționaseră toți caii puternici ai STB, pe care au adminstrat-o în perioada ocupației. Au pus însă la tramvaie, în locul armăsarilor, niște mârțoage rechiziționate de la populație. În momentul în care doreai să urci dealul (Uranus), erai obligat să cobori din tramvai, să împingi și în momentul în care ajungeai pe culme, urcai înapoi în tramvai și continuai călătoria.

În tramvaiul tras de cai, urcarea și coborârea se făceau din mers

Bucureștiul a fost printre primele 10 capitale din Europa care au introdus tramvaiul cu cai. Nu existau stații; ridicai mâna, iar tramvaiul încetinea și te puteai urca. Când voiai să cobori, trăgeai de un clopoțel pentru a încetini. Se produceau totuși accidente, pentru că nu toți respectau regula coborârii din mers, care presupunea să faci trei pași înspre înainte, ca să atenuezi inerția.

El e “Nae ITB”, un manechin cu costum de vatman din anii 60-70

“Am dorit să recreăm aici toate uniformele, pentru că ITB, STB sau RATB au fost și sunt intreprinderi serioase și aveau, cum au și acum, principii și reguli. Echipamentele ITB și STB diferă de cele de astăzi, care sunt un pic mai lejere. Noi am dorit să reface toate acele costume, dar, din păcate, nu am putut decât să reproducem unul. Este costumul de ITB și aveți în față un vatman din anii 60-70, care se numește Nae. Există și o carte din anii ‘30 care se numește «Nae STB». Noi l-am adus pe vatman mai spre zilele noastre, îi spunem «Nae ITB»”, ne-a explicat Doru Parfenie.

Cel mai vechi bilet de călătorie bucureștean are 145 de ani

Biletele de transport în comun sunt exponate rarisime, pentru că erau aruncate imediat după călătorie. Cu eforturi deosebite s-au recuperate bilete aparținând primelor două societăți de transport public. Cel mai vechi este un bilet din 1872 – așadar, vechi de 145 de ani! -, biletul cu numărul 951, un bilet cu scriere amestecată – engleză, germană și română.

Citeşte şi: Cutremurător! Ce a apărut în locul în care a fost găsit mort tânărul dispărut la Ocna Şugatag

Urmărește-ne pe Google News