Nu are emoții și nici nu are vreo problemă să-și găsească vorbele. Nu îi transpiră palmele, nu îi tremură vocea. Dan Preda este obișnuit cu interogatoriul de 7 minute la care este supus când vine la speed dating. Adică întâlniri aranjate în care au un timp limitat să cunoască persoana din fața lui. Când sună clopoțelul, i-a expirat timpul. Și chiar dacă ai mai vrea să întrebi persoana din față ceva, nu mai poți, că vine alta la rând. Sunt întâlniri pe bandă care să te ajute să-ți găsești jumătatea. Sau măcar o parteneră cu care să mai ieși în oraș la o cafea. Sau două.
„Dan Preda, 45 de ani, inginer”. Fără zodie sau alte brizbrizuri, așa cum se cerea la matrimonialele de pe vremuri. Pentru Dan, un bărbat divorțat, în căutarea femeii ideale, lucrurile sunt foarte clare. Vine la speed dating de trei ani cu un scop precis: „Știu ce nu vreau: nu vreau o plafonare, o femeie inactivă, nu vreau o femeie care nu e inventivă, nu vreau o femeie care nu știe să se îmbrace, nu vreau o femeie care să nu știe să zâmbească”, spune tot cu viteză Dan. Timpul e foarte important. Și desi a ajuns de câteva ori și la a doua întâlnire, exigențele lui l-au făcut să caute în continuare.
Știe cel mai bine că să-ți găsești jumătatea înseamnă muncă. Și nici nu mai e la vârsta compromisurilor. De altfel, o întreabă direct pe fata din fața lui: „Ce speri tu să găsești aici?”, iar ea îi dă replica pe măsură: „ Pe Făt Frumos din basme îl caut… Și vreau să vină mai repede.” „La tine trebuie să fie frumos sau deștept?”, vine Dan cu întrebarea. „Deștept și frumos, dar în ordinea asta…”, îi face față tânăra. Iar el o avertizează, din experiență: „Uite, eu de exemplu, sunt divorțat. Că la un moment dat te uiți la ambalaj, wow, ce ambalaj mișto, ajungi acasă și constați că produsul în interior nu e conform…”
E permisă o comparație atât de plastică atunci când ticăie ceasul la capul tău. Știe și Dan că iubirea nu e vreo marfă. Știe asta și Mara, o studență de 20 de ani care ar putea să agațe în orice club din București. Dar a venit la speed dating cu prietena ei și cu siguranță s-au simțit bine. Este directă și nu lasă garda jos.
„Cu ce te ocupi?” și „Ce pasiuni ai?” – cele mai frecvente întrebări
„De obicei îmi place să întreb de hobby-uri, de pasiuni, cu ce se ocupă, de familia lui, mă interesează foarte tare partea asta de familie, mă interesează studiile pe care le are, chiar sunt importante pentru mine. Mă interesează din ce mediu vine, și asta mi se pare important”, explică Mara care e rutina fiecărei întâlniri. Poate va veni și data viitoare, cine știe?
Dacă nu mai vine, e semn că și-a găsit pe cineva. Absenteismul e un indicator pentru organizatori că participanții și-au găsit jumătatea. Simona State a venit cu ideea „speed dating” în România în urmă cu șapte ani. Acum coordonează proiectul de la distanță, pentru că lucrează în Canada. Iar faptul că proiectul ei de speed dating încă funcționează e dovada că și relațiile la distanță merg. Și totul a pornit de la un film: „Am descoperit speed dating-ul în filmul Hitch. În aceeași perioadă, am fost invitată de PR-ul unui restaurant să ajut la organizarea unei petreceri unice la acea vreme, dedicată în exclusivitate celor singuri. Din păcate, patronul restaurantului, mai de modă veche, nu a reușit să își păstreze entuziasmul până la sfârșit și a luat rezervări în sala destinată petrecerii noastre, cu doar câteva ore înainte de începere. Având 40 de oameni care confirmasera participarea și care se arătasera sincer dezamăgiti de anularea ei, am căutat să găsesc o altă soluție pentru a aduce acei oameni împreună, într-un cadru organizat, relaxat și prietenos. Și, astfel, am început organizarea sesiunilor de speed dating”, își amintește Simona de începuturi. Începuturi mai cu frâna pusă pentru că oamenii nu erau foarte deschiși la acea vreme.
În 70% din cazuri există reciprocitate
Roadele au început să se arate. Peste 90% dintre participanți cunosc pe cineva cu care își doresc să se revadă și în jur de 70% din timp sentimentul este reciproc și se ajunge și la a doua întâlnire. „În cei aproape 8 ani de activitate, am văzut sau am auzit despre zeci de relații care s-au înfiripat în urma evenimentelor noastre. Iar ceea ce ajunge la urechile noastre e doar o parte din numărul real”, completează Simona. În Canada, acolo unde locuiește acum, lumea este mult mai deschisă să meargă la speed dating-uri. Și speră ca și în România să existe mai multă deschidere în curând. Și mai mult curaj din partea persoanelor singure.
Camelia, colaboratoarea Simonei, este și cea care se ocupă de organizarea întâlnirilor în țară. Ea are indicatoare clare a succesului proiectului lor: „ Eu de exemplu aflu de cuplurile formate în următoarele situații: când trimit mailuri de invitații la evenimente și primesc răspunsuri de genul: Mulțumesc frumos, dar nu particip, mi-am întâlnit soțul/soția la Single Bell, deci nu mai este cazul. Vă mulțumesc. O altă situație: când primesc oamenii la speed și până începem, îi intreb cum au aflat de noi și constat cu surprindere că persoane care deja au trecut de 40 de ani, de exemplu, îmi spun cu încredere că o prietena/un prieten și-a găsit jumătatea la noi, deci se poate. Și nu în ultimul rând, când vin din nou la speed, după un an sau doi și spun: Am lipsit că am avut o relație cu cineva cunoscut la voi, relația s-a terminat, așa că revin tot aici să întâlnesc pe cineva.”
E mai greu astăzi să-ți găsești jumătatea și pentru că suntem sclavii internetului: „În epoca rețelelor de socializare și a internetului, atenția noastră a ajuns prizoniera ecranelor… evident că asta ne lasă foarte puțin timp și energie pentru alte lucruri și, din păcate, socializarea și interacțiunea cu ceilalți face to face, deși atât de importante, sunt cele mai ușor de sacrificat și trecut cu vederea”, mai spune Simona.
În România, numărul căsătoriilor a crescut cu 6,2% în 2016. Dar din păcate și divorțurile au fost în urcare, cu 15,9%, potrivit Institutului Național de Statistică.