2 comentarii„Noile modificări incriminează mai ferm infracțiunile cu un puternic impact emoțional și social și sporesc gradul de protecție și siguranță pentru cetățean”, a justificat Lucian Bode, pe Facebook, modificările dorite pentru 11 articole din Codul Penal.
Nouă organizații ale societății civile, între care ActiveWatch și Centrul pentru Inovare Publică, au reacționat deja acuzând PNL că vrea să restricționeze abuziv libertatea adunărilor publice și dreptul la liberă exprimare.
Articol „copy paste” de la PSD
Unul dintre articolele vizate de PNL este Art. 371, cu privire la tulburarea ordinii și liniștii publice. În forma actuală, fapta se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. În versiunea propusă de PNL, s-ar elimina posibilitatea sancțiunii contravenționale, iar pedeapsa cu închisoarea ar fi între 1 și 5 ani.
O modificare identică a fost propusă și de PSD în 2017, prin intermediul ministrului de Interne de la acea vreme, Carmen Dan. Atunci, modificarea dorită a venit pe fondul protestelor masive împotriva OUG 13. La presiunea publică, proiectul a fost abandonat.
Acum, liberalii plusează. Aceștia doresc și introducerea unor condiții agravante în care limitele pedepsei ar crește de la 2 la 7 ani de închisoare. Una dintre ele: „Dacă fapta prevăzută este săvârșită de două sau mai multe persoane împreună”. În acest scenariu intră automat și adunările publice.
Ovidiu Voicu, director executiv al Centrului pentru Inovare Publică, care se numără printre semnatarii apelului din zona civică, a comentat situația astfel: „Cuplul Ciucă-Bode a dezgropat proiectul anti proteste al cuplului Dragnea-Carmen Dan. Ba chiar l-a făcut mai rău!”.
Cristian Pîrvulescu: „Se va instala imaginea că PNL merge pe urmele PSD și încearcă să reprime manifestațiile”
Într-un dialog cu Libertatea, politologul și profesorul universitar Cristian Pîrvulescu spune că proiectul are mai degrabă alt scop.
„Nu cred că ceea ce vizează în primul rând sunt protestele, ci situațiile complicate în care au fost implicați oamenii de ordine, pentru că autoritatea acestora este pusă de foarte multe ori sub semnul întrebării, iar atacurile asupra lor s-au înmulțit. Însă pedepsele legate de tulburarea ordinii publice trimit și la libertatea de a protesta.
De foarte multe ori se poate ajunge în situația în care protestele sunt deturnate de diverse grupări – uneori infiltrate, alteori radicale. Întrebarea este simplă: se poate într-o democrație să se intervină împotriva acestora, să crească pedepsele oricum destul de mari? Ei bine, nu! Dar cred că nu s-au gândit la aceste lucruri”, a declarat Pîrvulescu.
E foarte riscant ca premierul și ministrul de Interne să facă o asemenea propunere. Ea va fi privită cu foarte mare reticență când vine de la un asemenea nivel.
Cristian Pîrvulescu, politolog:
Politologul consideră că Bode și Ciucă au făcut o gravă eroare de comunicare, ținând seama de tendința ultraconservatoare de întărire a statului și a agenților care reprezintă statul. „Problema e că întărirea statului nu se realizează prin sancțiuni, ci prin creșterea încrederii cetățenilor în instituțiile statului. Chiar dacă legea va fi amendată, imaginea că PNL merge pe urmele PSD și încearcă să reprime manifestațiile se va instala. Eu sunt convins că nu asta au intenționat liberalii.
Cei care le-au pus în față proiectul de lege fie i-au atras într-o capcană, fie n-au fost capabili să analizeze riscurile. Și după legile securității de anul trecut, există o tendință de a întări în mod excesiv instituțiile statului în raport cu cetățenii. Există în același timp și riscul real ca protestele să fie confiscate de extrema dreaptă, și extrema dreaptă nu se joacă, dar împotriva unor asemenea situații trebuie acționat cu inteligență, nu cu forță”, este de părere Cristian Pîrvulescu.
Societatea civilă cere Parlamentului să respingă inițiativa
Nouă organizații ale societății civile au cerut Parlamentului să respingă inițiativa.
„Ne opunem ferm acestei propuneri, pentru că ar introduce sancțiuni disproporționate. În 2017, PSD, prin doamna Carmen Dan, a avut minima reținere de a trimite propunerile către Ministerul Justiției, pentru evaluare. În 2023, PNL, prin cuplul Ciucă-Bode, trimite proiectul direct în Parlament, unde decizia este strict politică, și nu mai trece prin evaluarea (și avizarea) profesioniștilor din justiție”, se arată într-o luare de poziție semnată de cele nouă ONG-uri.
Ce alte modificări vrea PNL
Printre articolele din Codul Penal propuse spre modificare sunt și cele referitoare la legitima apărare, care va fi extinsă de la spațiul privat la cel public, precum și la infracțiunilor de ultraj și ultraj judiciar, în cazul cărora ar urma ca amenda să fie înlocuită cu închisoarea.
De asemenea, vor fi sporite cu o treime limitele de pedeapsă pentru hărțuirea minorilor, lovirea și vătămarea corporală.
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!