Şoferi şi pietoni filmaţi non-stop

În principalele cinci mari oraşe ale ţării sunt 3.145 de camere de supraveghere video, unele fiind în probe doar şi urmând a fi funcţionale până la finalul acestui an. Şi dacă mai adunăm, doar pe cele 8.800 ale băncilor din toată ţara, să zicem, care filmează tot ce mişcă-n dreptul fiecărei sucursale (o sucursală având minimum două camere – n.r.) ajungem la aproape 12.000 de sisteme de monitorizare video plus sutele de aparate de acest gen de pe drumurile naţionale şi autostrăzi.
Aşa că cine îşi imaginează că poate face orice în oraş la el şi că poate trece neobservat se înşală. Bucureştiul este oraşul unde sunt cele mai multe camere de supraveghere video. În sectorul 1 sunt 1.198 de camere amplasate în special în zone cu impact infracţional mare, dar şi în perimetrul exterior unităţilor de învăţământ din sector.
Nici şoferii nu scapă de “filmări”, astfel că şi principalele intersecţii din oraş sunt monitorizate video. Primăria sectorului 1 are amplasate 30 de camere pentru supravegherea traficului pe tronsonul Piaţa Victoriei – Piaţa Romană – Piaţa Universităţii.
Sectorul 2, «acoperit» 100%
În prezent, în sectorul 2 al Capitalei funcţionează 214 camere de supraveghere. Din acestea, unele sunt puse în 31 de intersecţii mari din sector, 47 sunt în cartierul Ion Creangă, 48 sunt în cartierul Baicului şi 29 de camere – în zona stadionului Arena Naţională.
“Pe acestea (de la stadion) le‑am deschis pentru a asigura o supraveghere a suporterilor cât mai eficientă”, ne-a declarat directorul Poliţiei Locale a sectorului 2, col. Aurel Dobrilă.
Potrivit acestuia, existenţa camerelor video de supraveghere a dus la scăderea infracţionalităţii cu până la 50%. În plus, pentru creşterea siguranţei cetăţeanului Primăria sectorului 2 va mai monta până la finalul acestui an alte 534 de camere (54 în cartierul Steaua Roşie – Petricani şi alte 480 în 10 zone) şi astfel tot sectorul va fi “acoperit” 100% de camere video.
În sectorul 3, în prezent sunt montate 57 de sisteme performante de supraveghere video pentru monitorizarea non-stop a unor zone vulnerabile, cu grad crescut de infracţionalitate. În sectoarele 4 şi 5, nu există încă sisteme de supraveghere video.
Cu ochii pe şcoli
Direcţia Generală de Poliţie Locală Sector 6 deţine un sistem de supraveghere video a 62 unităţi de învăţământ de stat ale sectorului, monitorizarea executându‑se perimetral pe căile de afluire şi defluire acces în şcoli, non-stop.
La fiecare unitate sunt montate câte două camere de supraveghere, imaginile fiind transmise în timp real în dispeceratul central, având posibilitatea de a urmări şi detecta eventuale acţiuni de vandalism, furt sau alte infracţiuni.
Pe de altă parte, Poliţia Locală a Municipiului Bucureşti are în grijă 240 de camere în intersecţiile mari ale oraşului, altele decât cele monitorizate de Poliţia Locală de la sectoare. Din acestea, 16 camere sunt montate în Centrul Vechi al oraşului. Pe lângă faptul că imaginile surprinse de aceste camere pot fi folositoare într-o anchetă a poliţiei, ele pot constitui şi probe în diverse procese.
“Existenţa lor (a camerelor – n.r.) descurajează infractorii. Când ştiu că sunt filmaţi, se gândesc de două ori înainte de a recurge la fapte”, ne-a spus Răzvan Popa, purtător de cuvânt al PLMB.
275 de camere în Cluj-Napoca
Pe raza municipiului Cluj-Napoca, în prezent sunt montate 275 de camere de supraveghere video fixe şi mobile. Camerele de supraveghere sunt amplasate, în principal, în intersecţiile cu circulaţie intensă şi la intrările/ieşirile din municipiu.
Ele se folosesc şi pentru supravegherea unor obiective de interes local care sunt sistematic supuse vandalizărilor/ distrugerilor şi în locaţii importante din punctul de vedere al ordinii publice, după cum ne-au transmis reprezentanţii municipalităţii. Din cele 275 de camere, sunt 6 camere de supraveghere în pasajul pietonal din piaţa Gării şi 4 în zona zidului cetăţii din centrul vechi.
Peste 300 de camere şi radare în Timişoara
În Timişoara, în total până la finalul anului 134 de intersecţii vor fi supravegheate video. În cadrul proiectului cu finanţare europeană vor fi instalate 230 de camere video, 7 radare de viteză; 13 radare de informare, 13 panouri cu afişare numerică, 37 de sisteme de detecţie a trecerii pe roşu şi 17 panouri de afişare a mesajelor variabile.
În plus, primarul Nicolae Robu promite ca în această toamnă să finalizeze proiectul “Sistem de supraveghere pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii în municipiul Timişoara”, care prevede realizarea şi punerea în funcţiune a unui sistem cu 94 de camere video de supraveghere stradală la nivelul municipiului.
“În cele două sisteme sunt cuprinse şi camere de supraveghere pentru zone pietonale, pieţe publice, cum ar fi de pildă cele pentru cartierul Cetate, zona istorică”, ne-a declarat Nicolae Robu, primarul din Timişoara.
Dacă ajungeţi în Iaşi, pe jos sau cu maşina, aveţi grijă că aici funcţionează 28 de camere video destinate monitorizării traficului rutier, care sunt urmărite de angajaţii Poliţiei Locale. Primăria are în plan instalarea a altor 31 de aparate.
Şi în Braşov “big brother” e cu ochii pe voi. În Piaţa Sfatului, în Parcul Central, în Parcul Tractorul, în Parcul Magnolia, în Centrul Civic, la gară, dar şi pe principalele artere de circulaţie din oraş sunt montate în total 30 de camere, pe care le supraveghează Poliţia Locală.

Recomandări

Cum a motivat Curtea Constituțională anularea alegerilor prezidențiale: „Statul are o responsabilitate de a preveni interferențe în procesul electoral”

Detectori de trafic montaţi în carosabil

La dispeceratul central al Primăriei Capitalei transmit imagini 152 de camere de supraveghere şi monitorizare.
Sistemul de Management al Traficului funcţionează din 2007. 131 de intersecţii au fost interconectate prin fibră optică şi s-a reuşit echiparea a 302 vehicule aparţinând RATB cu sisteme de monitorizare.
Noul Sistem de Management al Traficului aduce o îmbunătăţire de aproape 20% a vitezei medie de deplasare în Bucureşti, bazându-se pe un soft centralizat care culege informaţii de la detectorii de trafic montaţi în carosabil, adaptând în mod real timpii de semaforizare în funcţie de cozile de aşteptare la semafor.
În acest fel, deci, timpii de semaforizare se modifică între anumite limite prestabilite, dar în condiţii de trafic peste capacitatea intersecţiei aceşti timpi rămân aproape în regim fix. Mai mult, autovehiculele destinate pentru transportul public de la RATB au instalate sisteme GPS şi calculatoare de bord care comunică în timp real cu centrul de control, în acelaşi timp putând primi undă verde la trecerea prin intersecţii.
Potrivit reprezentanţilor municipalităţii, acest sistem contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de trafic din oraş, reduce întârzierile autovehiculelor în trafic şi creşte siguranţa circulaţiei.
Foto: Delia Chilianu, Alex Dobre

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro