ComenteazăPe 12 martie, Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat că a capturat un mercenar din grupul Wagner: „Se laudă cu experiența sa de luptă, cu operațiunile de succes în Siria și Donbas în 2014-2015. Invadatorul crede și acum în basme”, spunea SBU.
Șeful serviciilor secrete ucrainene a descris grupul ca fiind „armata privată a lui Putin”.
Cu doar două zile înainte, ministrul apărării din Marea Britanie avertiza că „Rusia probabil trimite companii militare private pentru a lupta în Ucraina”, relata Sky News. Și oficialii americani au confirmat că au indicii cu privire la implicarea grupului Wagner în conflict.
Grupul Wagner, activ în Ucraina din 2014
În timpul războiului început de Rusia împotriva Ucrainei, a circulat informația că peste 400 de mercenari Wagner au fost trimiși la Kiev pentru a-l asasina pe președintele Volodimir Zelenski. Informația a fost dezvăluită de autoritățile ucrainene pe 26 februarie, ca urmare a fost impusă o carantină de 36 de ore pentru a „curăța Capitala de sabotori ruși”.
Primii mercenari Wagner au fost capturați de armata ucraineană pe 8 martie.
Până pe 3 martie, Volodimir Zelenski a supraviețuit în urma a trei tentative de asasinat, considerându-se că două dintre ele au fost organizate de grupul Wagner, scrie The Times.
Însă acestea nu sunt primele interacțiuni dintre grupul Wagner și Ucraina. Mercenarii au fost activi și în 2014, la anexarea Crimeei, realizând atacuri-fulger, misiuni de recunoaștere și de colectare de informații. De asemenea, Ucraina a declarat în ultimii ani că grupul Wagner luptă în regiunile separatiste Donețk și Luhansk, acuzându-l de torturi, execuții și asasinate și „activități de destabilizare”.
Ce este grupul Wagner
„Din punct de vedere legal, grupul Wagner nu există”, a declarat Sorcha MacLeod, liderul grupului ONU pentru utilizarea mercenarilor, pentru The Economist.
Organizația de mercenari instituită de Rusia, cunoscută drept grupul Wagner, este de fapt o rețea de companii și de grupuri, mai degrabă, decât o singură entitate.
Grupul Wagner se presupune că a fost finanțat de Evgheni Prigojin, un afacerist din cercul lui Vladimir Putin, despre care se crede că se află la conducerea „fermei de trolli” Agenția de Cercetare pe Internet. Trollii sunt persoane care în mod deliberat îi atacă pe alții în interacțiunile online.
Prigojin, care a fost unul dintre oligarhii sancționați de Vest recent, a negat orice fel de legătură cu Wagner. Și Kremlinul dezminte orice legături cu grupul și insistă că nu există această structură din punct de vedere legal, fiindcă mercenarii sunt ilegali în Rusia, scrie Sky News.
UE spune că fondatorul grupului a fost Dmitri Utkin, un fost soldat rus, care avea trupul acoperit de numeroase tatuaje naziste. De altfel, numele grupului se crede că provine de la Richard Wagner, compozitorul favorit al lui Adolf Hitler.
„Mai mult ca sigur au conexiuni cu organizațiile de extremă dreaptă”
Există mai multe indicii că gruparea are membri simpatizanți ai neonaziștilor. Pe 15 martie, pe un canal pro-Putin de pe Telegram a fost postat steagul Mișcării Imperiale Rusești, o organizație paramilitară adeptă a ideii supremației albilor, pe care SUA a clasificat-o drept teroristă. În postare se spunea că steagul este fluturat de separatiștii din Donețk, sprijiniți de Moscova, scrie The Guardian.
În plus, mare parte din conținutul extremist postat pe Telegram și pe rețeaua rusească VKontakte are legătură cu unitatea Rusich, o grupare din Wagner. Pe VKontakte aceștia se declară „grup de recunoaștere, de sabotaj și de asalt” și pare că operează în Ucraina, conform unei postări din 17 martie. Logoul Rusich este o svastică slavă (cunoscută și drept Kolovrat).
„Având în vedere cererile absurde ale lui Putin pentru denazificarea Ucrainei, îi sugerăm să elimine neonaziștii din propriile rânduri înainte de a arăta cu degetul spre alții”, a declarat Adam Hadley, directorul Tech Against Terrorism, o agenție din Londra de contraterorism, sprijinită de ONU. Conform analizelor, Hadley a subliniat că forțele sprijinite de Rusia în Ucraina, inclusiv grupul Wagner, „mai mult ca sigur au legături cu organizațiile de extremă dreaptă”.
Cu ce ajută Rusia „soldații-fantomă”
Conform Centrului de Studii Strategice și Internaționale (CSIS, un think-tank american), deși grupul Wagner este o companie privată, operațiunile în care e implicat se întrepătrund cu cele ale armatei și serviciilor secrete rusești. Armata Rusiei îi furnizează muniție și aeronave de transport.
Grupul Wagner are cel puțin 6.000 de angajați și se crede că a fost înregistrat în Argentina, având birourile în Sankt Petersburg și Hong Kong.
Uniunea Europeană declară că Valeri Zaharov – un fost membru al serviciilor de securitate rusești – este „un personaj-cheie în structura de comandă a grupului Wagner și păstrează legături apropiate cu autoritățile rusești”.
Se consideră cu grupul Wagner a fost folosit de autoritățile din Rusia în conflicte în care e nevoie de o „negare plauzibilă”. Folosirea „soldaților-fantomă”, cum sunt cunoscuți mercenarii, îi permite Rusiei să păstreze secretul unor operațiuni militare în străinătate și să nu divulge numărul pierderilor.
Alimentează violențele și intimidează civilii, acuză UE
Grupul Wagner a fost acuzat de crime de război. De pildă, în 2021, Uniunea Europeană a impus sancțiuni pentru trei persoane și trei entități aparținând grupului, acuzând încălcări ale drepturilor omului în Republica Centrafricană.
„Grupul Wagner a recrutat, antrenat și a trimis agenți militari privați în zone de conflict în toată lumea pentru a alimenta violențele, pentru a prăda resursele naturale și a intimida civilii, violând dreptul internațional, inclusiv legile internaționale privind drepturile omului”.
Uniunea Europeană:
Grupul Wagner a fost în trecut implicat în conflicte din state precum Sudan și Mozambic. În Sudan a fost implicat în antrenarea și protejarea oficialilor și a siturilor miniere, iar în Mozambic a ajutat armata în lupta împotriva insurgenților islamiști din nordul țării.
De asemenea, se știe că grupul Wagner a acționat în Siria, în sprijinul președintelui Bashar al-Assad, deși Rusia a susținut că nu a avut decât operațiuni militare aeriene.