CORESPONDENȚĂ DIN MOLDOVA. Rockerii de la Chișinău care au ales limba română. Solistul trupei Alternosfera: „Dacă eu cânt în rusă, înseamnă că le promovez limba”

„La începutul lunii martie, noi eram siguri că tancurile rusești vor ajunge și în Moldova. Am pus totul pe pauză”, spune Marcel Bostan, în vârstă de 39 de ani. Teama de o extindere a conflictului a fost unul din motivele pentru care și-a făcut valizele și s-a mutat cu tot cu familie în România, la Sibiu. La fel au făcut și alți doi din cei cinci membri ai formației.

La sfârșit de mai însă, artiștii s-au întors la Chișinău, pentru a filma videoclipul piesei „Bonjour, madame”. E o zi foarte caldă în capitala Moldovei, iar grădina în care stăm de vorbă este ticsită de oameni. 

„Ucraina luptă pentru toată Europa. Ce face Rusia în Ucraina e ca și cum România ar lovi în Republica Moldova. E identic. Într-o dimineață s-ar trezi unul de la voi: «Câte tancuri avem? 100? Hai să pornim într-o promenadă pân la Chișinău»”, adaugă artistul și ia o gură de limonadă rece. 

Înconjurat de fum de țigară – care nu-l deranjează, deși spune că „din noiembrie m-am lepădat” –, Marcel Bostan povestește ce a însemnat pendularea, timp de peste 20 de ani, între cele două maluri ale Prutului și apartenența artistică a formației din Chișinău la spațiul cultural românesc.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Anul în care a descoperit toate problemele Moldovei

Războiul de la graniță doar i-a grăbit mutarea. Marcel se gândea deja de ani buni să se stabilească în România. Și nu doar pentru că 90% din concertele Alternosfera sunt aici. În 2018, după șase ani de turnee neîntrerupte, trupa a luat o pauză. Atunci, Marcel a avut timp să deschidă ochii și să vadă societatea moldovenească. 

Când ești mereu pe drum, n-apuci să circuli prin orașul tău, să interacționezi cu oamenii, nu te confrunți cu tot felul de fenomene sociale, nu monitorizezi ce se întâmplă în politică. În anul în care am stat acasă, ne-am pus mâinile în cap când am văzut toate problemele țării.

Marcel Bostan, solistul Alternosfera:

Problemele sunt și mai clare când devii părinte. Din postura de tată s-a lovit de „tot ce înseamnă medicina moldavă”. Nu vrea să intre în detalii, dar conchide ferm: „În orice țară normală, problema fiului meu se rezolva într-o săptămână. În Moldova, a durat câteva luni”.

Revolta lui Marcel: „Unde sunt baricadele?”

„Și atunci te întrebi: ce pot eu să fac pentru a îndrepta lucrurile?” 

Marcel se întreabă și își răspunde singur: 

„Poți să votezi. Mergi la vot de fiecare dată, dar stai, te gândești și vrei să înțelegi cum de unii concetățeni pot vota, de pildă, cu Dodon. Și așa ajungi să spui: «Ce pot face mai mult? Să urc pe baricade! Dar unde sunt baricadele?»”. 

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Marcel vede schimbările în bine din ultimii ani, dar ritmul lor nu e suficient de rapid încât să recupereze nevoile săpate de trecutul sovietic. Nu e sigur nici că drumul pro-european ales de țara lui îi va garanta fiului lui un viitor lipsit de griji. 

La 20 de ani te doare fix într-un loc de problemele din țara ta. Dar odată ce înaintezi în vârstă, începi să te lovești de ele. Când ai un copil, îl urci în cărucior și ieși să-l plimbi: atunci începi să înțelegi de ce e rău că asfaltu-i prost.

Marcel Bostan, solist Alternosfera:

„Moldova este un stat pro-european, dar avem 10-20% din cetățeni care privesc în direcția opusă.”

Un recent sondaj IMAS din Republica Moldova îl contrazice pe Marcel. Tonul favorabil Rusiei este exprimat de mai bine de 40% dintre moldoveni. De exemplu, 44% dintre ei cred că țara ar trebui să aibă o relație mai apropiată cu Rusia și doar 8% ar fi dorit o distanțare de patria lui Putin. 

„URSS era peste tot”

Marcel a crescut odată cu descătușarea lentă a Republicii Moldova din chingile sovietice. Avea 9 ani când s-a prăbușit URSS și Moldova a devenit stat independent. A fost o perioadă marcată de sărăcie, de războiul din Transnistria și de lupta anumitor facțiuni politice de a rupe punțile țării cu România. De pildă, în 1994, Parlamentul de la Chișinău a renunțat la imnul național „Deșteaptă-te, române!” și a stabilit ca limbă oficială limba moldovenească. 

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

„Dacă cineva crede că odată cu dispariția formală a URSS s-a schimbat ceva în Moldova, greșește. Aerul sovietic se simte până azi. Evident, nu atât de puternic, poate mai mult la oamenii de vârstă înaintată”, descrie Marcel cum vede el societatea din care face parte. 

„În primii ani, URSS era peste tot. Părinții au fost crescuți și educați așa. Eu am crescut cu desene animate sovietice, iar în următorii zece ani, desene ca «Tom și Jerry» erau în proporție de 10% față de cele rusești. În clasa I, eu am învățat în grafie chirilică, iar din următorul an am învățat grafia latină”, își amintește artistul. 

„În anii ‘90, tot Chișinăul era rock”

La intersecția dintre cele două lumi – Rusia vs Occident – s-a conturat un Chișinău eclectic cultural. Prinse în realitățile acestui nou spațiu, tinerele generații au căutat să-și facă auzită revolta. Prin muzică rock. 

Ascultam Nirvana, Queen, The Beatles, Soundgarden, muzică grunge. Tot Chișinăul era rock, tineretul anilor ‘90 nu asculta altceva. Noi ascultam și rock rusesc, și rock occidental – mai puțin românesc, pentru că era absent în Moldova.

Marcel Bostan, solistul Alternosfera:

A aflat de trupele rock românești, precum Iris, Holograf și Celelalte Cuvinte, abia când Alternosfera a intrat pe piața românească, la începutul anilor 2000. 

„Nici în prezent nu pot spune că lucrările românești au o deschidere foarte mare în Moldova. Cred că nici artiștii rock nu prea și-au dat interesul să se promoveze aici, spre deosebire de artiștii pop, de exemplu.”

„Există o discordie lingvistică în Moldova”

În acest peisaj pestriț, locul limbii și culturii române în Republica Moldova nu era disputat. Se manifestau natural în societate. 

Doar politizarea subiectului – obicei rămas din perioada sovietică și reaprins în 2013, când limba română a fost declarată din nou limba oficială a țării – a menținut un conflict mai degrabă artificial. 

Un rol în asta l-a jucat și propaganda din mass-media ruse, crede Marcel Bostan.

„Moldova și România au același spațiu cultural, aceleași tradiții, dar în spațiul mediatic, Republica Moldova este mai mult sub Rusia. Cred că 99% din posturile TV sunt românești, dar asta nu înseamnă că moldovenii nu se uită la propaganda rusă. Și există o mare discordie lingvistică acum în Moldova”, explică solistul trupei Alternosfera. 

Pentru locuitorii Chișinăului, chestiunea limbii pe care o vorbesc nu e decât un detaliu de confort, nu o opțiune politică, spune Marcel. Raportarea fiecăruia la limba vorbită nu se traduce într-o alegere între Rusia și România.

În trupă avem vorbitori de rusă nativi. Trăind în Chișinău, tu practic n-ai nevoie să cunoști româna, pentru că se vorbește în rusă. Majoritatea moldovenilor știu limba rusă.

Marcel Bostan, solist Alternosfera:

Continuă cu exemplul colegului său Nick Russu, 32 de ani, care vine și se așază la masă lângă Marcel: „El vorbește rusă, însă știe bine și limba română, pentru că și-a dat interesul și a învățat – e o chestie normală. Dar alții, din anumite considerente, nu cunosc româna”.

De ce au renunțat să mai cânte în rusă

Importanța limbii pe care o folosesc pe scenă a devenit evidentă pentru Alternosfera abia pe la începutul anilor 2000. În primii ani de la înființare, trupa a cântat piese în rusă – a fost o alegere făcută mai degrabă de mediul în care își duceau activitatea. 

Îmi era mai simplu să-mi exprim gândurile în rusă. Atunci nu prea exista muzică în limba română la noi.

Solistul Alternosfera:

„Încet-încet, cred că prin 2003, am încercat prima piesă în română, «Picaj», și-am zis că parcă nu-i așa rău”. După această bornă, artiștii au scris zece piese în română – printre care și „Wamintirile”, primul lor hit, din 2004. Atunci au luat decizia să nu mai cânte niciodată vechile lor piese cu versuri rusești.

O declarație politică pe care Marcel Bostan a simțit nevoia să o facă odată ajuns la maturitate. 

„Dacă eu cânt în rusă înseamnă că le promovez limba. Dar eu mă consider moldovean din spațiul cultural românesc – vorbesc, cânt și-mi exprim sentimentele în limba mea, în română”.

• În primul lor videoclip, pentru „Wamintirile”, este ilustrată poziționarea istorică a Moldovei, între est și vest, în imagini care fac trimiteri la propaganda TV și la lupta permanentă a omenirii cu greșelile trecutului. Un exemplu: în timp ce formația cântă versurile „M-au vânat şi m-au vândut/Mi-au legat şi-o piatră să nu fug”, pe ecran apar, succesiv, chipurile președintelui SUA din 2004, George Bush, și al primului lider sovietic, Vladimir Ilici Lenin. 

Pe lângă autenticitatea pe care o au versurile cântate în limba maternă, Marcel spune că decizia lor a contribuit și la dărâmarea unui mit: că rockul nu sună bine decât în engleză și că româna nu e o limbă „cântabilă”. 

Muzica rock împotriva războiului 

În dezvoltarea trupei Alternosfera au contribuit însă și unele elemente care s-au desprins din rockul rusesc. „Ei pun mai mult accent pe poezie. În URSS, rockul era o muzică de protest, pentru că asta permitea contextul. Există o piesă a lui Viktor Țoi – «Peremen!», care înseamnă «schimbări» – care a devenit un fel de imn al protestelor din Rusia. Încă se aude în toate colțurile, la 30 de ani de la moartea lui”.

Și Alternosfera pregătește o melodie care a fost inspirată de actualul război din Ucraina. „De când a început războiul am spus că e de neacceptat! Pregătim o melodie în colaborate cu Opera Națională din București. E primul nostru proiect de când ne-am mutat la Sibiu. Clipul va fi regizat de Igor Stekolenko, un regizor din Kiev, care acum stă la Berlin”, spune Marcel.

Totuși, ține să adauge că, deși a avut mereu mesaje sociale, a refuzat în permanență să emită de pe scenă mesaje politice. „Artistul e ceea ce vede, nu altceva. Eu, dacă văd război, voi cânta despre război. Dacă văd asfalt spart, o să cânt despre asfalt spart”.

N-am să vin niciodată cu mesaje pentru vreun partid politic sau pentru vreo campanie electorală. De-a lungul timpului, am fost căutați de mulți, dar am refuzat de fiecare dată.

Marcel Bostan, solistul trupei Alternosfera:

„Nu există muzică bună și muzică rea”

Alături de un coleg de liceu, Marcel Bostan a lansat trupa Alternosfera în 1998. Politic și economic, Republica Moldova traversa atunci o perioadă dificilă: leul moldovenesc se prăbușea din cauza devalorizării rublei rusești, iar Partidul Comuniștilor, condus de Vladimir Voronin, câștiga alegerile parlamentare. Artistic însă, Republica Moldova înflorea. 

„Noi am avut mare noroc că în 98, în Chișinău, erau niște trupe rock foarte bune, care ne-au impus niște standarde. Nu există muzică bună și muzică rea, există muzica ta și muzica altora. Când te formezi și începe să-ți placă o trupă, aia rămâne cu tine pentru tot restul vieții.

Îmi amintesc că mergeam cu mașina și la un radio am auzit «Black Hole Sun», de la Soundgarden. Fix aceleași sentimente pe care le aveam în ‘95, când am ascultat prima dată piesa asta, le am și acum”, povestește artistul. 

Școala nu te scoate rocker, societatea însă te face artist

Marcel a avut de mic înclinații artistice. În timp ce fratele lui iubea sportul și matematica, el cânta la pian și bătea la tobe. Școala de muzică a venit, așadar, ca o alegere firească. „Studiile te ajută, dar dacă vrei să reușești în muzică, trebuie să ai caracter și să ai ceva de spus. Asta le zic tuturor: dacă n-ai ce spune, mai bine nu încerca”.

Nu școala de muzică te face un artist desăvârșit, ci mai degrabă strada, crede Marcel. „Într-adevăr, sunt foarte mulți moldoveni care apar pe piața românească. Dar nu-i doar școala, e și societatea. Explicația e simplă: într-o țară în care nu există uzine, nu există programe cosmice, oamenii trebuie să facă ceva. Moldovenii preferă să cânte”.

Primul concert peste hotare: România, Piața Constituției 

În 2005, Alternosfera a trecut pentru prima dată granițele țării. Abia lansaseră primul lor album, „Orașul 511”, iar concertul a avut loc în Piața Constituției din București. Au urmat sute de concerte în țara noastră, iar pentru membrii trupei, toate începeau la cozile interminabile pe care moldovenii erau nevoiți să le formeze ca să obțină viza pentru România.

„Până în 2014, când Republica Moldova a obținut Acordul de Asociere la comunitatea europeană, mergeam la Consulatul României cu un teanc de acte și stăteam frumos în rând câte cinci-șase ore. Se întâmpla câteodată să primim viză doar pe trei zile, iar noi peste o săptămână aveam iar concert, așa că trebuia să stăm din nou la coadă pentru viză”. 

• Hiturile Alternosfera din primii ani pe piața românească s-au auzit în cluburi, pe marile scene, la radio și TV: „Drumuri de noroi”, „511”, „Vreau să-mi dai” (2005), „Ploile nu vin”, „Închisoarea albă”, „Visători cu plumb în ochi” (2007), „Flori de mai” (2008).

În cei 24 de ani de existență, trupa a lansat șapte albume, iar cel mai recent, „Arhitectul din Babel”, în 2019. Chiar dacă „rockul a mai plecat din actualitate”, Alternosfera a continuat să cânte despre ce se întâmplă în societate și în universurile noastre interioare. Iar răspunsul publicului a fost pe măsură: concertele formației sunt mereu sold out.

„Noi am preferat să ardem mocnit”

„Foarte mulți artiști preferă un drum scurt și vor să devină populari peste noapte. Noi am preferat să ardem mocnit”, explică filosofia după care s-a ghidat trupa Alternosfera. 

Marcel nu se consideră un rockstar, iar în spatele succesului trupei spune că nu a stat un plan pe care să-l fi urmat la virgulă. Și-a urmat intuiția și dorința de a experimenta cât mai mult.

„Totul depinde de cât de critic ești față de munca ta. E important să înțelegi că pământul se învârte și fără tine. Ca artist, dacă ai avut norocul ca și ceea ce produci să rezoneze cu publicul, trebuie să fii suficient de inteligent și să exploatezi momentul ăsta corect. În 2004, când am scos «Wamintirile», eu am înțeles că unele lucruri sunt incontrolabile atât timp cât nu ești cu picioarele pe pământ”.

În prezent, Marcel Bostan se declară un artist împlinit. Trupa Alternosfera și-a atins targeturile pe care și le-a pus în urmă cu zece ani: să cânte muzica pe care și-o doresc, fără să cadă sub mirajul trendurilor, și să-și producă singuri melodiile și albumele.

Cel mai grav lucru care ne poate afecta acum e să găsim un lacăt pe ușa studioului și să nu mai avem acces să ne facem muzica.

Marcel Bostan, solistul Alternosfera:

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro