Soluția din bătrâni pe care oamenii de la țară o folosesc pentru a-și încălzi casele atunci când nu-și permit să cumpere lemne

Un reportaj realizat de Violeta Colesnic pentru publicația Deutsche Welle în Română, arată realitatea dură din zonele rurale ale Republicii Moldova.

Moldova face pași rapizi spre integrarea în Uniunea Europeană, însă realitatea din zonele rurale rămâne ancorată în trecut. Multe sate se confruntă încă cu lipsa încălzirii pe bază de gaz, o problemă care persistă din epoca sovietică.

Locuitorii satelor moldovenești se confruntă cu o dilemă anuală: cum să-și umple șura cu combustibil pentru iarnă. Piața oferă diverse opțiuni, de la brichete și cărbuni până la lemne și peleți. Cu toate acestea, prețurile ridicate reprezintă o povară semnificativă pentru bugetele modeste ale sătenilor. Cărbunii, în special, au devenit un lux inaccesibil pentru mulți. Prețul ridicat al acestora îi determină pe oameni să-i cumpere la sac, folosindu-i doar în zilele extrem de geroase.

Tizicul – o soluție tradițională

În fața acestor provocări, mulți săteni recurg la o metodă tradițională de încălzire: tizicul. Această combinație de paie, bălegar și resturi vegetale reprezintă o alternativă economică pentru cei care dețin animale.

Cornel Breguță, un localnic din Burlănești, în nordul Moldovei, explică: „Facem tizic de când mă știu. Am învățat asta de copil și acum îl fac împreună cu soția și copiii. Este un combustibil bun: pun patru bucăți în sobă și căldura se menține până dimineață. Arde bine și nu face mult fum”.

Recomandări

Catastrofa de la Scânteia, după 15 ani. Avocații au luat mai mult de jumătate din despăgubirile date de asigurător: peste 400.000 de euro de la orfani, văduve, părinți în doliu

Costuri și provocări

Prețurile combustibililor convenționali sunt prohibitive pentru mulți săteni. Conform reportajului DW, un metru ster de lemne costă aproximativ 66 de euro, incluzând tăierea, despicarea și transportul. În comparație, pensia minimă în Moldova este de doar 138 de euro.

„Viața la țară este grea, iar locuri de muncă nu avem. Un balot de lucernă costă 100 de lei, iar laptele îl vindem cu 5 lei litrul. Supraviețuim din munca de zilier și datorită animalelor pe care le întreținem pe lângă casă”, a mai explicat Cornel Breguță.

Eficiența energetică – un vis îndepărtat

Majoritatea caselor din satele moldovenești sunt construcții vechi, fără izolație termică adecvată. Geamurile și acoperișurile învechite permit pătrunderea frigului și pierderea rapidă a căldurii, crescând necesarul de combustibil.

Deși locuitorii sunt conștienți de beneficiile eficienței energetice, costurile ridicate îi determină să renunțe la soluțiile moderne. Investițiile în panouri solare sau pompe de căldură rămân un vis îndepărtat pentru majoritatea.

Strategii de supraviețuire

În fața acestor provocări, sătenii adoptă diverse strategii de supraviețuire. Unii își asumă singuri pregătirile pentru iarnă. Alții combină metodele tradiționale cu cele moderne.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea. Topul partidelor din România la alegerile parlamentare

„Tizicul nu dă căldura pe care o dau lemnele, dar când nu e foarte frig punem tizic și economisim lemne. Iarna, pun lemne, iar deasupra o «plăcintă» de tizic. Mocnește și se menține căldura în sobă”, a precizat Grigore Topală, un alt localnic din Burlănești.

Sprijin guvernamental

Guvernul Moldovei a implementat măsuri de sprijin pentru a ajuta populația să facă față costurilor energetice ridicate. În perioada rece 2023-2024, peste 792.000 de gospodării au primit ajutor direct în factură pentru energie electrică, termică și gaze.

Locuitorii din zonele rurale au beneficiat de o compensație lunară de 40 de euro pentru lemne. În total, statul a alocat peste 2,5 miliarde de lei pentru aceste ajutoare, jumătate din sumă fiind acoperită de Uniunea Europeană.

Urmărește-ne pe Google News