Comentează„La nivel de legislaţie, urmează să decidem ca pentru anumite infracţiuni economice, de exemplu pentru evaziunea fiscală, unde de altfel se lucrează la modificarea legii, să ne asigurăm că în măsura în care se plăteşte prejudiciul în integralitate şi se dă înapoi produsul infracţiunii nu se mai antrenează o pedeapsă penală care să conducă la suprapopularea penitenciarelor şi la ţinerea persoanei în custodia statului cu nişte costuri pentru societate”, a spus Raluca Prună, într-un interviu pentru Radio România Actualități, potrivit realitatea.net.
„Cred că, dacă îi lăsăm pe oameni liberi, deci le luăm înapoi ce au furat şi îi lăsăm să muncească, împreună cu o lecţie amară – mi-ai furat banii, ţi i-am luat înapoi şi trebuie să o iei de la un moment zero-, există premisele ca aceşti oameni să muncească în mod corect”, a mai spus ministrul Justiţiei.
Recent, ministrul Justiției a spus că are în plan corectarea noilor coduri, împreună cu cei care au lucrat la ele.
„Ce avem noi, cred eu, ca problemă, şi trebuie discutat cu cei care au contribuit, specialişti în drept execuţional penal, cu cei care au lucrat la aceste coduri şi care au avut o filosofie probabil atunci când au adoptat codurile, este sporul. Şi dau un exemplu ca să-l înţeleagă toată lumea. Dacă, de exemplu, eu, mâine, mă apuc să fur oglinzi din parcări şi timp de două săptămâni fur 100 de oglinzi, codul va reţine că am făcut 100 de fapte de furt. Şi să zicem că primesc pentru fiecare faptă de furt un an, care e pedeapsa minimă. Se reţine pedeapsa cea mai mare, să zicem un an, pedeapsa minimă, plus 99 de ani de la cele 99 de fapte şi iau o treime din aceşti 99 de ani, pe care îi adaug la anul acela. Deci primesc un an plus 33, 34 de ani de închisoare, dar în realitate voi primi 30 pentru că ăsta e maximum prevăzut de codul penal. Pe de altă parte, pentru o faptă de omor, sub acelaşi cod penal, pot primi 18 ani de închisoare”, a explicat Raluca Prună, la Digi 24.