Juno a parcurs aproape trei miliarde de kilometri în sistemul solar, înconjurând Soarele, înainte de a trece pe lângă Pământ, în 2013, pentru a beneficia de acceleraţia gravitaţională a planetei noastre, cu scopul de a-şi creşte viteza de deplasare, transmite AFP. După ce a părăsit orbita terestră, traiectoria sondei a fost influenţată în principal de gravitaţia solară, până pe 28 mai, şi de cea a plantei gazoase Jupiter după aceea.
Juno va efectua 37 de rotaţii în jurul acestei planete, într-o perioadă de 20 de luni, înainte de a ”plonja” spre suprafaţa lui Jupiter, unde se va dezintegra.
Sonda va utiliza cele opt instrumente pe care le are la bordul său, în timpul celor 37 de rotaţii, cu scopul de a afla mai multe informaţii despre formarea lui Jupiter, structura sa, atmosfera şi magnetosfera acestei planete.
Sonda americană va încerca, de asemenea, să răspundă unei întrebări care îi intrigă pe astronomi: în centrul acestei gazoase uriaşe există oare un nucleu planetar solid?
Sonda Juno, cu o masă totală de 3.625 de kilograme, va fi în principal alimentată cu energie de panourile sale solare, spre deosebire de alte vehicule spaţiale lansate spre planete îndepărtate din Sistemul Solar, care au fost echipate cu generatoare termice cu radioizotopi.
Interesul savanţilor faţă de planeta Jupiter este uriaş. ”Jupiter este «Piatra din Rosetta» a Sistemului Solar”, a declarat Scott Bolton, astronom şi membru al misiunii Juno. ”Ea este de departe cea mai veche planetă, conţine mai multă materie decât toate celelalte planete, asteroizi şi comete la un loc şi poartă în interiorul ei întreaga istorie a Sistemului Solar, nu doar a noastră”, a continuat savantul american.
Foto: EPA