Cele mai multe persoane care au recunoscut că au dat mită pentru a-și asigura asistența medicală au fost din România (22%), potrivit sondajului realizat în perioada octombrie – decembrie 2020.
Țara noastră este urmată de Bulgaria (19%), Ungaria (17%), Lituania (17%) și Croația (14%).
De asemenea, folosirea mitei pentru a avea acces la asistență medicală a fost frecventă în Belgia (10%), Austria (9%) și Grecia (9%).
Dacă doar 6% dintre persoanele din întreaga Uniunea Europeană au spus că au considerat că este necesar să plătească mită pentru a obține sau accesa servicii de sănătate, sondajul a constatat că 29% dintre respondenți s-au bazat totuși pe relații personale pentru a accesa astfel de servicii – cei mai mulți din Republica Cehă (54%), Portugalia (46%) și Ungaria (41%).
„În timpul unei crize de sănătate, utilizarea conexiunilor personale pentru a avea acces la serviciile publice poate fi la fel de dăunătoare ca plata mitei. Viețile se pot pierde atunci când persoanele conectate primesc un vaccin anti-COVID sau un tratament medical înainte de cei cu nevoi mai urgente”, a declarat Delia Ferreira Rubio, președintele Transparency International.
Aproape două treimi (62%) din cei 40.000 de respondenți ai sondajului condus de Transparency International și realizat de The Global Corruption Barometer în cele 27 de state membre ale UE au mai declarat că o problemă majoră o reprezintă corupția din guvernul lor, în timp ce trei sferturi (76%) au spus că aceasta „stagnează” sau că s-a înrăutățit.
Autorii raportului au declarat că aceste constatări sunt deosebit de îngrijorătoare, având în vedere că statele membre se pregătesc să aloce miliarde de euro pentru recuperarea post-pandemică.
În viitorul apropiat este de așteptat să fie aprobate de Comisia Europeană planurile naționale de cheltuieli post-pandemie în valoare de 800 miliarde de euro.
„UE este adesea văzută ca un bastion al integrității, dar aceste constatări arată că țările din regiune rămân vulnerabile la efectele insidioase ale corupției”, a declarat Delia Ferreira Rubio, președintele Transparency International.
Cipru a fost țara cu cea mai mare proporție de respondenți care au spus că în ultimul an corupția a crescut (65%).
Corupția din această țară ar fi crescut aparent alimentată de scandaluri legate de schema „pașapoarte de aur”, în cadrul căreia s-a constatat că zeci de criminali condamnați, fugari și expuși politic au cumpărat cetățenia cipriotă.
Nu a existat nicio țară din Uniunea Europeană în care majoritatea cetățenilor să creadă că a scăzut nivelul corupției în perioada pandemiei.
FOTO: Hepta
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro