Majoritatea europenilor chestionați cred că Rusia va invada Ucraina în 2022 și spun că NATO și UE ar trebui să fie alături de Kiev, arată un studiu al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR) realizat în șapte state ale Uniunii Europene, inclusiv România.
Asta și pentru că, așa cum arată studiul, majoritatea europenilor chestionați consideră că această criză este nu doar o problemă a Ucrainei, ci una care ține de securitatea europeană în general.
Europenii sunt într-un relativ dezacord în privința prețului pe care țările lor ar trebui să îl plătească pentru a apăra Ucraina, dar studiul arată că oamenii din Polonia, România și Suedia sunt dispuși să facă sacrificii mai mari decât cei din Franța și Germania.
Studiul realizat de ECFR, un influent think-tank european, acoperă Finlanda, Franța, Germania, Italia, Polonia, România și Suedia, țări care adună aproape două treimi din populația UE.
Iar datele, spune Mark Leonard, director al ECFR, au sugerat „un soi de trezire geopolitică în Europa”.
„Statele UE au fost portretizate drept divizate, slabe și absente pe tema Ucrainei, dar cetățenii europeni sunt uniți: ei sunt de acord că Vladimir Putin ar putea alege acțiunea militară și că Europa, alături de partenerii NATO, ar trebui să sară în ajutorul Ucrainei”, a spus Leonard, citat de The Guardian.
Românii și ceilalți europeni cred că războiul este foarte posibil
Datele arată că majoritatea cetățenilor din șase din cele șapte țări sondate cred că este posibil ca Rusia să invadeze Ucraina anul acesta.
Cât de posibilă este o invazie rusă în Ucraina anul acesta?
În România, 64% dintre cei chestionați cred că este foarte probabil sau destul de probabil ca Rusia să invadeze.
Doar polonezii sunt mai convinși decât Românii că un conflict va avea loc (73%), în vreme ce francezii (51%) și finlandezii (44%) sunt mai puțin convinși.
Datele arată că cei aflați mai aproape de granița ucraineană sunt mai convinși că Rusia va invada.
Pe grupe de vârstă, în România, Italia, Germania și Finlanda, tinerii sunt cei care par cei mai îngrijorați de perspectiva conflictului. Potrivit datelor, 76% dintre cei cu vârste între 18 și 29 de ani din România cred că invazia este posibilă. Doar 59% dintre cei peste 60 de ani cred acest lucru.
Putin a reușit să atragă atenția Europei, dar acest lucru a venit cu un cost. Și anume, europenii au concluzionat că abordarea Moscovei reprezintă o amenințare de securitate pentru Europa.
Astfel, potrivit studiului, cei mai mulți europeni consideră că Rusia reprezintă o amenințare în primul rând din punctul de vedere al dependenței energetice (62%), dar și al acțiunii militare (55%), al atacurilor cibernetice (55%) și al economiei (54%).
„NATO și UE ar trebui să protejeze Ucraina”. Ce spun românii
În vreme ce unii comentatori au sugerat că Kievul ar trebui să se descurce singur în conflictul cu Rusia, și că Europei nu ar trebui să îi pese de asta, sondajul arată destul de clar că cei mai mulți europeni vor ca Ucraina să fie protejată.
Iar cei care ar trebui să facă asta, cred europenii chestionați, sunt NATO și UE.
Cine ar trebui să apere Ucraina, dacă Rusia ar decide să o invadeze?
Astfel datele arată că 62% dintre europenii chestionați cred că NATO ar trebui să protejeze Ucraina, în vreme ce 60% spun că UE, iar 54% cred că SUA.
În aproape toate țările sondate, cei mai mulți dintre cei chestionați au spus că NATO ar trebui să fie cea care intervine. Excepția a fost Polonia, unde cei mai mulți oameni au spus că UE ar trebui să intervină mai degrabă, cu o foarte mică diferență față de NATO.
În România, 63% dintre cei chestionați au spus că NATO ar trebui să intervină, iar 57% au spus că UE ar trebui să aibă acest rol.
Diferențe interesante sunt vizibile și atunci când europenii sunt întrebați dacă țara lor ar trebui să intervină pentru a apăra Ucraina.
Ar trebui ca țara mea să apere Ucraina, dacă Rusia o invadează?
Polonezii sunt cei mai dispuși să facă asta, 65% dintre cei chestionați spunând că Varșovia ar trebui să intervină.
În cazul României, 40% dintre cei chestionați au spus că Bucureștiul ar trebui să intervină pentru a apăra Ucraina, iar 38%, că nu. România se situează din acest punct de vedere în media europeană, destul de aproape de Suedia, Franța și Italia.
Lucrurile stau diferit în Finalnda, unde doar 21% dintre cei chestionați au spus că țara lor ar trebui să intervină, iar 54% au spus că nu.
Ce costuri ar accepta românii pentru a apăra Ucraina
Studiul arată totodată că europenii sunt dispuși să accepte costuri substanțiale pentru a apăra Ucraina, inclusiv posibila sosire a refugiaților, costuri mai mari la energie, presiune economică, atacuri cibernetice și amenințarea militară rusă.
Există însă diferențe. Polonia, Suedia și România sunt singurele țări în care cei mai mulți oameni au spus că sunt gata să suporte toate consecințele (inclusiv amenințarea militară rusă) pentru a apăra Ucraina. În Franța și Germania, cetățenii sunt mai puțin dispuși să accepte costurile.
Astfel, diferența dintre proporția românilor dispuși să accepte refugiați din Ucraina și cea a românilor care nu vor asta este pozitivă, de 16 puncte procentuale. În cazul acceptării costurilor mai mari la energie, diferența este iarăși pozitivă, de 9 puncte procentuale.
Ce riscuri sunteți dispuși să acceptați pentru a ajuta Ucraina?
Diferența dintre proporția românilor dispuși să accepte amenințarea militară a Rusiei (44%) și cea a românilor care nu vor asta (33%) este și ea mare, de 11 puncte procentuale.
Diferența rămâne pozitivă în România și în cazul acceptării problemelor economice 42% dintre români spun că sunt gata să le accepte, în vreme ce 37% spun că nu (diferență de 5 puncte procentuale).
Doar polonezii și suedezii sunt în general mai dispuși decât românii să accepte aceste costuri, în vreme ce italienii, germanii, finlandezii și francezii nu sunt.
Franța stă cel mai rău din acest punct de vedere: cei mai mulți dintre francezii chestionați au spus că nu sunt gata să suporte niciunul dintre costurile descrise mai sus.
Studiul ECFR este bazat pe sondajele de opinie realizate de AnalitiQs și Dynata în cele șapte țări, la sfârșitul lui ianuarie.