ComenteazăÎn cadrul studiului, participanții și-au exprimat, printre altele, părerea în legătură cu 11 afirmații legate de război, pe care le puteau evalua ca „adevărate”, „parțial adevărate” sau „false”.
- Aproximativ 32% dintre cei intervievați au fost complet (12%) sau parțial (20%) de acord cu faptul că Putin „acționează împotriva unei elite globale care trage sforile în fundal”.
- Aproape 31% spun că este adevărat (15%) sau parțial adevărat (16%) că Putin „a fost făcut țap ispășitor pentru tot de către Occident, pentru a distrage atenția de la problemele reale”.
Mai puțin răspândită este convingerea că Ucraina și SUA au înființat laboratoare secrete pentru producerea de arme biologice – aproape 7% sunt complet și 14% parțial de acord cu această ipoteză.
Totodată, 8% și respectiv 18% sunt total sau parțial de acord că Ucraina nu poate avea, din punct de vedere istoric, pretenții teritoriale proprii, și este de fapt o parte a Rusiei.
Scepticism față de mass-media occidentală
Conform sondajului, scepticismul față de mass-media occidentală este larg răspândit.
Aproximativ 35% dintre intervievați au fost total (14%) sau parțial (21%) de acord cu faptul că „nu se poate avea încredere în presa vestică atunci când relatează despre războiul din Ucraina”.
Aproape 28% sunt complet (12%) sau parțial (16%) convinși că „presa occidentală instigă împotriva Rusiei, pentru a nega adevărul”.
Iar în jur de 26% dintre participanți cred că este adevărat (11%) sau parțial adevărat (15%) că „lumea occidentală a conspirat împotriva Rusiei și a lui Putin pentru a-și extinde propria putere”.
Rețelele sociale – sursa de informare pentru cei mai mulți sceptici
Rezultatele studiului arată totodată că cei care au convingeri conspiraționiste legate de războiul din Ucraina se informează preponderent prin intermediul rețelelor sociale. În acest context, cercetătorii au remarcat că utilizatorii serviciului de mesagerie Telegram sunt mai predispuși în această direcție.
Aproape 27% dintre cei cu convingeri conspiraționiste mai puternice folosesc frecvent această platformă pentru a se informa, spre deosebire de doar 6% în rândul celor mai sceptici.
Convingeri politice și coronascepticism
Studiul Cemas indică existența unor diferențe majore în funcție de convingerile politice.
- Aproape 60% dintre alegătorii Alternativei pentru Germania (AfD, dreapta radicală) sunt de acord cu afirmații conspiraționiste legate de război;
- 26% dintre alegătorii Stângii (Die Linke) împărtășesc aceleași tendințe;
- În rândurile electoratului FDP (liberal-democrații), aproximativ 15%;
- 10%, respectiv 12% dintre susținătorii SPD și CDU (cele două mari partide tradiționale germane) cred în conspirații privind invazia din Ucraina;
- Doar 4% dintre alegătorii Verzilor sunt sceptici la adresa războiului din Ucraina.
Se reconfirmă totodată existența unei legături între miturile conspiraționiste legate de Covid și cele despre războiul din Ucraina. Persoanele vaccinate sunt mult mai sceptice față de aceste mituri
În rândul celor nevaccinați, acordul cu astfel de afirmații este cel mai ridicat, cu puțin peste 56%.
În rândul persoanelor care au o disponibilitate ridicată de a protesta față de măsurile anti-Covid, aprobarea este, de asemenea, deosebit de ridicată (56%).
În Germania, aproximativ 76% din populație a primit o schemă completă de imunizare împotriva Covid-19, 54% două și 5% trei.
Concluziile cercetătorilor germani
„Rezultatele arată încă o dată, la nivelul societății, ceea ce am reușit deja să demonstrăm pentru spațiul digital: acolo unde înainte subiectul era negarea Covid, războiul de agresiune împotriva Ucrainei capătă acum o încărcătură ideologică conspiraționistă”, a declarat pentru RND directoarea Cemas, psihologul social Pia Lamberty.
„Drept urmare, e important să dezvoltăm strategii pe termen lung pentru a le face față. Aceste mobilizări nu vor dispărea pur și simplu – mai ales în contextul multiplelor situații de criză”, a adăugat ea.
În cadrul studiului derulat în perioada 1-12 aprilie au fost intervievate 2.031 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 92 de ani, prin intermediului unui chestionar online. Conform Cemas, sondajul este reprezentativ pentru populația germană.
Sondaj INSCOP: Peste 90% din români spun că nu au încredere în Rusia
În România, conform datelor furnizate de INSCOP Research, încrederea în Rusia a scăzut de la 16-18% pe parcursul anului 2021 la doar 7,5% în luna aprilie a anului curent.
Directorul INSCOP, Remus Ștefureac, a menționat într-un interviu acordat RFI pe această teamă că în prezent 9 din 10 români spun că nu au încredere în Rusia, „un procent care ne situează printre statele cu o atitudine clar defavorabilă în raport cu Rusia”.
Rezultatele la întrebarea „Câtă încredere aveți în Rusia?”, publicate pe Facebook de Ștefureac mai indică faptul că cea mai multă încredere în Moscova o au votanții AUR (14% față de 20% înaintea invaziei rusești), dar și populația cu vârste între 18 și 29 de ani (12% față de 30% înaintea războiului).