Dintre cei chestionați, 59,2% spun că vor merge în mod sigur la vot la alegerile europarlamentare şi locale din 9 iunie, în timp ce 14,7% dintre români spun că sigur nu se vor prezenta la urne.

Într-o proporţie mai mare decât media spun că vor merge cu siguranță la urne votanţii Alianței Dreapta Unită (76%) şi ai PSD-PNL (69%), precum și persoanele cu vârsta între 45 şi 59 de ani (67%) şi cele cu educaţie superioară (67%).

„Chiar dacă cifra reală de prezenţă va fi mai apropiată de 50%, declaraţiile participanţilor la sondaj indică un nivel ridicat de interes pentru cele două tipuri de alegeri, ceea ce este îmbucurător pentru democraţia românească. Pe de altă parte, tinerii par în continuare ceva mai puţin mobilizaţi pentru a participa la exerciţiul civic al votului. De asemenea, corelat cu nivelul mai scăzut de mobilizare a tinerilor, observăm că votanţii AUR sunt mai puţin mobilizaţi decât votanţii PSD sau ai Alianţei Dreptei Unite – care sunt în acest moment cei mai siguri de faptul că se vor prezenta la vot”, a explicat Remus Ştefureac, director INSCOP Research.

Noi date privind intenția de vot

În ceea ce privește intenția de vot, raportată la cei care au exprimat preferinţa pentru un partid, indiferent vor merge sau nu la urne (74,4% din total eşantion), 46,6% dintre cei chestionați spun că ar vota cu alianţa PSD – PNL (faţă de 43,7% în martie), 16,7% cu AUR (față de 20,6% în martie), 13,8% cu Alianţa Dreapta Unită, formată din USR, PMP și Forța Dreptei (față de 13,7% în martie), 5,1% cu UDMR (față de 3,9% în martie), și 4,5% cu SOS România (față de 6,4% în martie).

„Constatăm o creştere a procentului pentru Alianţa PSD – PNL şi scăderi importante în cazul AUR şi al SOS România. Practic, AUR împreună cu SOS România pierd cumulat în ultima lună aproximativ șase procente de la 27% la 21% (minus patru procente în cazul AUR şi minus două procente în cazul SOS România)”, subliniază Ştefureac, adăugând că „temerile românilor faţă de război, dar şi apropierea momentului alegerilor” pot fi explicații pentru această tendință negativă în cazul celor două partide.

Datele au fost culese în perioada 12-20 aprilie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95 %, la un grad de încredere de 95%.

Foto: Hepta

 
 

Urmărește-ne pe Google News