Chestionați în legătură cu efectele aderării României la UE, 47,6% dintre respondenți consideră că aceasta a adus mai degrabă avantaje (faţă de 35,2% în 2014), în timp ce 21,9% cred că nu a adus nici avantaje, nici dezavantaje (faţă de 41,5% în 2014), iar 27,7% sunt de părere că aderarea a adus mai degrabă dezavantaje (faţă de 19,9% în 2014). 2,8% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare (faţă de 3,4% în 2014).

Opinia că aderarea la UE a adus mai degrabă avantaje este împărtășită de 52% dintre votanţii PSD-PNL, 34% dintre votanţii AUR şi 75% dintre votanţii Alianței Dreapta Unită (ADU), precum și de 61% dintre tinerii între 18 şi 29 de ani, 49% dintre persoanele cu vârsta între 30 şi 44 de ani, 36% dintre cei cu vârsta între 45 şi 59 de ani şi 48% dintre persoanele peste 60 de ani.

De aceeași părere sunt și 35% dintre persoanele cu studii primare, 44% dintre cei cu studii medii şi 73% dintre persoanele cu studii superioare. La fel și 33% dintre persoanele cu venituri mici şi foarte mici, 54% dintre cei cu venituri medii şi 67% dintre persoanele cu venituri mari şi foarte mari, precum și 64% dintre locuitorii Bucureştiului, 59% dintre locuitorii din urbanul mare, 45% dintre locuitorii din urbanul mic şi 39% dintre locuitorii din mediul rural.

„Comparativ cu percepţia din urmă cu zece ani, creşte semnificativ ponderea românilor care cred că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje. Pe de altă parte, se observă şi o uşoară tendinţă de polarizare în condiţiile în care creşte, e adevărat în proporţii mai mici, procentul celor care cred că aderarea la Uniunea Europeană a adus mai degrabă dezavantaje. Explicaţia poate fi regăsită atât în distribuirea inegală a beneficiilor aderării pe teritoriul României, în frustrări acumulate de o parte a populaţiei, cât şi în populismul unor voci politice iresponsabile care aleargă după voturi facile”, a explicat Remus Ştefureac, director INSCOP Research.

Ce priorități ar trebui să aibă parlamentarii români

În ceea ce privește prioritățile pe care ar trebui să le aibă viitorii europarlamentari români, 42,3% dintre cei chestionați sunt de părere că aceștia ar trebui să lupte ca românii să aibă aceleaşi drepturi ca restul cetăţenilor europeni, 17,8% cred că ar trebui să obţină aderarea completă a țării noastre la spațiul Schengen, 17,6% că ar trebui să obţină mai multe fonduri europene pentru România, 10,1% că ar trebui să apere interesele diverselor sectoare economice româneşti, iar 7,7% că ar trebui să crească rolul României în luarea deciziilor la nivel european. În același timp, 2,3% menţionează altă prioritate, iar 2,3% nu ştiu sau nu răspund.

Menționează ca prioritate faptul că românii ar trebui să aibă aceleași drepturi precum ceilalți cetățeni ai blocului comunitar, mai ales votanţii AUR, femeile, persoanele cu un nivel de educaţie mai scăzut, gulerele albastre sau gri, locuitorii din rural.

În schimb, aderarea la Schengen și cu granițele terestre este o prioritate în special în viziunea votanţilor ADU, a bărbaţilor, a locuitorilor din Bucureşti şi a celor cu un venit mai ridicat. Iar obținerea mai multor fonduri europene pentru România este prioritară, mai ales pentru votanţii PSD-PNL şi locuitorii din Bucureşti.

„Practic, 60% din populaţia României îşi concentrează atenţia pe subiecte percepute a provoca nedreptăţi – blocarea aderării complete şi sentimentul că românii nu au aceleaşi drepturi precum restul cetăţenilor UE”, constată Remus Ștefureac.

Cât de informați sunt românii în legătură cu activitatea instituțiilor europene

Participanții la sondaj au fost chestionați și despre gradul lor de informare în legătură cu activitatea instituțiilor europene. Astfel, 26,8% dintre respondenți spun că sunt mai degrabă informaţi cu privire la activitatea Parlamentului European (faţă de 26% în 2014), în timp ce 72,3% consideră că sunt mai degrabă neinformaţi (faţă de 69% în 2014). 0,9% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

De asemenea, 26,1% dintre cei chestionați se consideră mai degrabă informaţi (faţă de 26,9% în 2014) în legătură cu activitatea europarlamentarilor români, iar 73% spun că sunt mai degrabă neinformaţi (faţă de 68,4% în 2014), în timp ce 0,9% nu ştiu sau nu răspund.

Cu privire la activitatea Comisiei Europene, 25,3% dintre cei intervievaţi cred că sunt mai degrabă informaţi (faţă de 22% în 2014), 74,1% mai degrabă neinformaţi (faţă de 72,3% în 2014), iar ponderea nonrăspunsurilor este 0,7%.

Referitor la activitatea Consiliului European, 24,9% dintre cei intervievați spun că sunt mai degrabă informaţi (faţă de 23,4% în 2014), 73,9% că sunt mai degrabă neinformaţi (faţă de 70,5% în 2014), iar 1,2% nu ştiu sau nu răspund.

Printre cei care se consideră mai degrabă informați cu privire la activitatea instituțiilor UE se numără mai ales votanţii ADU, persoanele cu studii superioare, gulerele albe, locuitorii din Bucureşti sau din urbanul mare şi cei cu un venit mai ridicat.

În același timp, cred că sunt informați în legătură cu activitatea europarlamentarilor români în special votanţii PSD-PNL şi ai AUR, persoanele peste 60 de ani şi angajaţii la stat.

Sondajul a fost realizat în perioada 12-20 aprilie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile sociodemografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95%, la un grad de încredere de 95%.

 
 

Urmărește-ne pe Google News