Sondaj INSCOP la comanda Libertatea. Alegeri parlamentare primele trei locuri: PSD – 31,4%, AUR – 19,7%, USR – 13%. Ce alte partide mai depășesc pragul de 5%

Estimare participare alegeri parlamentare

Pe o scară de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că „sigur nu” voi merge la vot și 10 „sigur da” voi merge la vot, 10,5% dintre români au ales „sigur nu” și 68% – „sigur da”.

Procentul de 68% care declară că se va prezenta în mod sigur la vot, corelat cu cei care au o opțiune concretă, adică aleg un candidat din listă în turul 1 al alegerilor prezidențiale, determină o estimare de prezență în turul 1 al alegerilor prezidențiale de 59,2%.

Intenția de vot la alegerile parlamentare

Raportat la cei care și-au exprimat preferința pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin sigur vot (85,5% din total eșantion, eroare 3,2%) 30,2% dintre alegători ar vota cu PSD, 21,4% cu AUR, 13,2% cu PNL, 12,7% cu USR, 8,1% pentru SOS România. UDMR ar obține 3,7%, REPER – 2,5%, PNCR (Partidul Național Conservator Român) – 2,3%, PER – 2,1%, PMP – 1,4%, FD – 0,6%. 1,3% spun că ar vota un independent, iar 0,5% alt partid.

Recomandări

Adina Buzatu joacă la prescripție în dosarul de evaziune fiscală cu prejudiciu de 3 milioane de euro. Cum a tergiversat procesul

Grupate pe orientări politice generale, constatăm că 31,8% ar vota partide cu profil extremist-suveranist (AUR, SOS România, PNCR), 30,4% – partide cu profil de dreapta (PNL, USR, REPER, FD și PMP), iar 30,2% – cu profil de stânga (PSD). 7,6% ar opta cumulat pentru UDMR, PER, candidați independenți sau alt partid.
Raportat la cei care și-au exprimat preferința pentru un partid din listă și declară că vin sigur la vot (59,2% din total eșantion, eroare 3,8%), 31,4% dintre alegători ar vota cu PSD, 19,7% – cu AUR, 12,7% – cu PNL, 13% – cu USR, 7,5% – pentru SOS România. UDMR ar obține 4,5%, REPER – 3,2%, PNCR (Partidul Național Conservator Român) – 2,3%, PER – 1,5%, PMP – 1,5%, FD – 0,7%. 1,3% spun că ar vota un independent, iar 0,7% – alt partid.

Grupate pe orientări politice generale, constatăm că 30,4% ar vota partide cu profil de stânga (PSD), 30,1% partide cu profil de dreapta (PNL, USR, REPER, FD și PMP), iar 29,5% ar vota partide cu profil extremist-suveranist (AUR, SOS România, PNCR). 8% ar opta cumulat pentru UDMR, PER, candidați independenți sau alt partid.

Recomandări

„Filozofia” lui Călin Georgescu și marea răzbunare

Polul suveranist obține un scor însumat de peste 30%

„Intenția de vot a românilor pentru alegerile parlamentare ar putea produce un veritabil cutremur politic în condițiile în care partidele cu profil extremist-suveranist (AUR, SOS România, PNCR) obțin un scor cumulat de peste 30%, triplu comparativ cu rezultatele alegerilor de acum patru ani (notă: pragul de 5% va reprezenta însă o provocare pentru unele dintre aceste partide), a afirmat directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac.

Sociologul precizează că modul în care voci din acest curent rezonează cu narativele subversive ale Rusiei ostile spațiului euroatlantic de libertate, securitate și dezvoltare ar putea crea dificultăți sistemice României în cazul unei reprezentări parlamentare hipertrofiate.

„Mai mult, rezultatele alegerilor prezidențiale din primul tur, organizat cu o săptămână înainte de alegerile parlamentare, va influența masiv mobilizarea votanților fideli ai partidelor politice care vor avea candidați calificați în turul 2. În acest context, intenția de vot pentru partidele extremist-suveraniste ar putea crește pe fondul calificării în finala prezidențială a principalului său candidat. Dincolo de estimările actuale, rezultatele finale ale alegerilor parlamentare sunt marcate de incertitudini cauzate de calendarul electoral și de problemele legate de prezența la urne pe 1 decembrie”, a mai precizat Remus Ștefureac.

Recomandări

Concluziile tragediei aviatice de la Letca Nouă. Cum au murit pilotul și tânăra de 28 de ani care primise zborul drept cadou de la iubit

Metodologie: Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research, membru corporate al ESOMAR, la comanda cotidianului Libertatea. Datele au fost culese în perioada 11-18 octombrie 2024. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1.106 persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,.95%, la un grad de încredere de 95%.

Urmărește-ne pe Google News