Cei care se așteaptă ca situaţia din localitatea lor să se îmbunătăţească sunt, în special, votanţii PSD şi ai PNL, persoanele cu educaţie primară, cei inactivi, gulerele albastre, locuitorii din rural şi cei cu un venit mai redus.
Se aşteaptă ca situaţia din localitatea lor să rămână la fel în special votanţii USR, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi cei cu un venit mai ridicat.
Un procent similar, de peste 60%, aşteaptă îmbunătăţirea modului în care este reprezentată România în Parlamentul European.
Astfel, în urma rezultatelor de la alegerile europarlamentare, 60,5% dintre respondenţi se aşteaptă ca, în următorii 4 ani, modul în care este reprezentată România în Parlamentul European să se îmbunătăţească, 23,1% să rămână la fel, iar 12,4% să se înrăutăţească. 4,1% nu ştiu sau nu răspund.
Cei care se aşteaptă ca modul în care este reprezentată România în Parlamentul European să se îmbunătăţească în special votanţii PSD, ai PNL şi ai AUR, persoanele cu educaţie primară, cei inactivi, gulerele albastre, locuitorii din rural şi cei cu un venit mai redus.
Se aşteaptă ca modul în care este reprezentată România în Parlamentul European să rămână la fel în special votanţii USR, persoanele cu educaţie superioară, gulerele albe, locuitorii din Bucureşti şi cei cu un venit mai ridicat.
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda Agenţiei de presă News.ro, în perioada 19 – 27 iunie 2024, prin metoda CATI (interviuri telefonice).
Volumul eşantionului simplu, stratificat a fost de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95%, la un grad de încredere de 95%.
FOTO: Hepta
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro