ComenteazăCel mai mare nivel a fost atins în septembrie 2021 când 80,9% au spus că este o direcție greșită, în timp ce 68,1% spus acest lucru în iunie 2021 și 70,3% în martie 2021.
20,8% dintre români au spus acum pentru Inscop că țara că se îndreaptă într-o direcție bună, față de 12,5% în septembrie 2021, 25,1% în iunie 2021 și 23% în martie 2021.
„Depășirea crizei politice a determinat îmbunătățirea percepției direcției țării, însă cotele înregistrate de sondajul nostru din martie anul trecut nu au fost atinse, ca urmare a evenimentelor pe linie de securitate din proximitatea noastră geografică, precum și a cadrului general generat de persistența pandemiei”, spune Dan Andronache, vicepreședintele think-tank-ului True Story Project.
Unu din patru români spune că lucrurile se îndreaptă într-o direcție corectă la nivel global, în timp ce 68,9% cred că direcția este una greșită.
„Pe fondul pandemiei, a crizei economice și sociale, se observă și un pesimism cronic al românilor cu privire la evaluarea direcției în care merg lucrurile în lume, raportul dintre cei care spun că lucrurile merg într-o direcție bună în lume, respectiv într-o direcție greșită fiind de 1 la 3”, afirmă Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group.
Întrebați cum își evaluează viața în comparație cu acum 5 ani, 29,3% dintre respondenți au ales varianta „mai bună”, în timp ce 68,9% au optat pentru varianta „mai grea”.
Românii sunt un pic mai optimiști când sunt întrebați despre felul în care se văd în viitor. 43,2% dintre români consideră că peste 5 ani viața lor va fi mai bună decât în prezent, în timp ce 46,6% cred că va fi mai grea și 10,2% nu știu sau nu răspund.
„Evaluarea prezentului în comparativ cu trecutul și mai ales percepția viitorului indică acumularea unui nivel ridicat de incertitudine la nivelul majorității populației cu excepția tinerilor, care sunt ceva mai optimiști decât media populației”, spune Remus Ștefureac.
Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 11-18 ianuarie 2022, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1.162 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,9 %, la un grad de încredere de 95%.