Sondaj. Răspunsul românilor la întrebarea: Ar mai câștiga Nicușor Dan acum turul 2 prezidențial împotriva lui George Simion?

Datele folosite provin dintr-un sondaj Metro Media Transilvania, realizat în aprilie 2026, reprezentativ național (CATI, 2.000 respondenți). În sondaj au fost incluse două întrebări adresate aceluiași eșantion reprezentativ la nivel național, ponderat pentru a reproduce structura populației și votul anterior:

Întrebarea 1: „Din diferite motive, doar jumătate dintre alegători au votat la Turul 2 al alegerilor prezidențiale din mai 2025. Dumneavoastră ați votat? Dacă da, cu cine ați votat?“.

Întrebarea 2: „Uneori oamenii regretă că au votat sau că nu au votat pentru un anumit candidat. Dacă ați putea să vă întoarceți în timp la momentul Turului 2 din 2025, cu cine ați vota?“

„Premisa că «jumătate au votat» e inclusă în text pentru a reduce măcar parțial efectul indus de dezirabilitatea socială (ca urmare a presiunii sociale, o parte a alegătorilor declară că au votat, deși de fapt nu au făcut asta)”, spune Mircea Comșa, în analiza publicată pe blogul „Doar un grafic să-ți mai spun”, în care explică rezultatul sondajului.

Pe baza răspunsurilor la aceste două întrebări și a rezultatelor oficiale, sociologul spune că a calculat rezultatul posibil al Turului 2 în trei scenarii:

*Voturi valide – doar respondenții care indică azi un candidat (ND – Nicușor Dan sau GS – George Simion).

*Voturi valide + 33% din NȘ/NR (nu știu/nu răspund) pentru acest candidat – o alocare parțială a celor care nu știu sau nu răspund (NȘ/NR), presupunând că o treime din indecișii unui candidat ar vota totuși pentru el.

*Voturi valide + 33% din NȘ/NR pentru amândoi candidații – aceeași alocare de 33%, dar aplicată simetric ambilor candidați.

Mircea Comșa afirmă, analizând răspunsurile, faptul că cinci lucruri ies în evidență:

*Transferul direct de voturi este asimetric: 4,1% dintre votanții lui ND ar vota azi cu GS (peste 225.000 de voturi), în timp ce doar 0,4% dintre votanții lui GS ar trece la ND (sub 18.000 de voturi). ND pierde direct către contracandidatul său de aproximativ 10 ori mai mulți alegători decât câștigă de la acesta.

*Electoratul lui GS este mai stabil: 92,3% dintre cei care l-au votat în 2025 și-ar menține votul azi. La ND, proporția este mai mică – 75,6%. Pentru că doar ND a jucat rolul de președinte, deci a fost supus evaluării publice, această diferență este absolut în linie cu așteptările teoretice.

*Ponderea NȘ/NR este mult mai mare în tabăra ND: 11,5% dintre foștii votanți ai lui ND nu știu sau nu răspund ce ar face azi – față de doar 2,0% în cazul celor care l-au votat pe GS. Aceasta înseamnă aproximativ 620.000 persoane care în prezent au preferințe incerte.

*Ponderea mare a celor care nu ar mai vota: Aproximativ 650.000 dintre votanții anteriori nu ar mai vota în prezent (410.000 de la ND și 235.000 de la GS).

*Ponderea celor care ar anula votul este mult mai mare în tabăra ND: 70.000 ND și aproape 2.000 GS.

„Concluzia e destul de clară (cel puțin dacă ignorăm incertitudinea estimărilor din sondaje): indiferent de scenariu, ND ar câștiga alegerile și «azi», dar diferența ar fi foarte mică. În toate cele trei scenarii simulate, ND ar câștiga Turul 2, dar cu o marjă mult mai mică: 0,4-2,2 puncte procentuale, față de 7 în 2025. Datele nu spun că popularitatea lui ND a scăzut – spun că regretul de vot este asimetric între cele două tabere, ceea ce e și firesc, dat fiind faptul că doar ND a jucat rolul de președinte”, afirmă sociologul.

Rezultatul oficial de la alegerile din mai 2025 a fost: ND 53,6% – GS 46,4%. Potrivit celor trei scenarii analizate de sociologul de la UBB, rezultatele astăzi ar fi următoarele:

*Voturi valide azi: ND 50,2% – GS 49,8%. Marja scade de la 7,2 puncte procentuale la 0,4 puncte.

* Voturi valide + 33% NȘ/NR pentru fiecare candidat: ND 51,1% – GS 48,9%. Marja crește ușor față de scenariul anterior, deoarece ND are mai mulți NȘ/NR de alocat.

*Voturi valide + 33% NȘ/NR pentru amândoi: ND 50,2% – GS 49,8%. Rezultat identic cu primul scenariu – alocarea simetrică anulează avantajul numeric al NȘ/NR-urilor lui ND.

„Fidelitatea unui electorat față de candidatul său – sau erodarea ei – oferă indicii despre cum se consolidează sau se fracturează sprijinul politic în timp. Datele arată o asimetrie clară între cele două tabere: conform așteptărilor teoretice, electoratul lui GS pare mai compact și mai rezistent la schimbare, în timp ce electoratul lui ND conține o proporție mai mare de alegători care, la un an distanță, ezită sau nu mai sunt siguri că ar vota din nou pentru acest candidat”, mai spune Mircea Comșa.

Sociologul afirmă însă că orice măsurătoare retrospectivă a regretului de vot vine cu limitele ei, el identificând patru ca fiind cele mai importante:

*Bias de memorie: oamenii tind să reinterpreteze deciziile trecute în lumina evenimentelor ulterioare. Cine a votat cu câștigătorul poate fi mai dispus să-și confirme alegerea; cine a votat cu învinșii poate fi mai reticent.

*Presiune socială: tendința de a declara că ai votat cu candidatul câștigător – sau că ai fi votat cu el – poate fi mai pronunțată la un an după alegeri decât imediat după scrutin.

*Scenariile cu NȘ/NR sunt ipotetice: distribuirea a 33% dintre nedeciși este o convenție de calcul, nu o predicție. În realitate, nu știm dacă și cum s-ar mobiliza acești alegători.

*Marja de eroare la nivel de sub-eșantioane: deși eșantionul total a fost de 2.000 de cazuri, doar aproximativ 1.200 au răspuns la întrebările de vot, iar în jur de 1.000 au indicat un candidat. Numărul de cazuri pentru unele variante de răspuns este foarte mic (doar 10 votanți au declarat că ar anula votul), ceea ce duce la erori teoretice mai mari de +/- 3%. Prin urmare, potrivit sociologului, estimările trebuie privite strict ca orientative și direcționale, nu ca valori absolute.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro