Sondaj IRES, la un an de război în Ucraina: Trei sferturi dintre români se tem de o posibilă invazie. Încrederea în NATO, la cea mai înaltă cotă

În aceste condiții de teamă, 13% dintre români spun că s-au gândit chiar să părăsească țara, iar aproape 30% iau în considerare să plece din țară dacă războiul se va extinde și în România, arată un sondaj IRES.

Sprijinul pentru Ucraina rămâne unul ridicat și după trecerea unui an de conflict, iar 62% dintre respondenți au precizat că vor ca România să continue să sprijine Kievul în conflictul aflat în desfășurare.

Interes crescut pentru desfășurarea războiului

Două treimi dintre români sunt interesați de modul în care evoluează evenimentele din Ucraina și le urmăresc. Procentul este unul relativ constant, vârful de interes fiind atins în martie 2022.

Două treimi dintre românii care urmăresc evenimentele din Ucraina se informează cel puțin zilnic (30% de câteva ori pe zi, iar 35% cel mult o dată pe zi), un sfert dintre ei de 2-3 ori pe săptămână, iar 11% o dată pe săptămână sau mai rar.

Locuitorii din Moldova, adulții peste 64 de ani și bărbații sunt cei care urmăresc, în mod constant, evenimentele din Ucraina, în proporții mai ridicate decât alte categorii de respondenți.

Recomandări

De ce nimeni nu poate prezice strategia Trump 2.0 privind Ucraina

Televiziunea rămâne sursa principală de informare; posturile românești, inclusiv variantele lor online, sunt menționate de 87% dintre cei care doresc să fie la curent cu evenimentele din Ucraina, iar 12% menționează posturile de televiziune străine. Rețelele sociale online sunt principalul mijloc de informare pe acest subiect pentru 24% dintre respondenți.

De la posturile de televiziune românești se informează în proporții mai ridicate respondenții peste 50 de ani, cei cu educație scăzută, dar și femeile; rețelele sociale sunt preferate de respondenții cu vârste între 18 și 50 de ani, dar și de cei cu studii superioare.

Evenimentele din Ucraina rămân subiect pentru discuțiile cu prietenii pentru 17% dintre participanții la studiu, dar și cu colegii de muncă pentru 9% dintre români.

Aproximativ o treime dintre români spun că nu urmăresc desfășurarea războiului din Ucraina. În rândul acestora îi regăsim în proporții mai ridicate pe tineri și pe adulții cu vârsta maximă de 50 de ani.

Teama de război

Teama este emoția dominantă, urmată fiind de îngrijorare și neliniște, dar și de compasiune. Aproape unul din trei români (30%) declară că teama este sentimentul pe care îl resimte cel mai puternic cu privire la conflictul armat din țara vecină. Îngrijorarea și neliniștea (13%), dar și tristețea (8%), alături de compasiune, milă ori solidaritate (14%) sunt, de asemenea, resimțite.

Recomandări

Cu banii la vedere. PSD a cheltuit 90% din suma totală pusă la bătaie de candidații la Președinție în prima săptămână de campanie

Față de sondajul similar realizat în august 2022, la șase luni de la izbucnirea războiului, în rândul românilor crește ușor îngrijorarea cu privire la orizontul de finalizare a acestui conflict, dar și cea legată de posibilitatea izbucnirii unui conflict nuclear.

Două treimi dintre participanții la acest sondaj spun că le este teamă că România este în pericol de a fi invadată, iar dintre aceștia, un sfert cred că acest lucru se va și întâmpla. Femeile, vârstnicii, persoanele cu educație scăzută și care locuiesc în mediului rural sunt cei în rândul cărora sentimentul de teamă privind pericolul invadării României este mai ridicat decât în rândul altor categorii de respondenți.

45% dintre respondenții care cred că România este în pericol de a fi invadată sunt de părere că acest lucru este posibil să se întâmple în acest an, 10% spun că anul viitor, iar 36% cred că mai târziu.

Cât va dura războiul?

Recomandări

Infractori prinși cu ajutorul inteligenței artificiale. Profesor dr. Vlad Niculescu Dincă: Trebuie să înțelegem aceste „unelte”, altfel există un risc real să fim toți tratați ca suspecți | Interviu

Peste jumătate dintre români (55%) cred că războiul din Ucraina va fi unul de durată. Astfel, 39% cred că va dura și anul viitor, iar 16% sunt de părere că va dura cel puțin 5 ani. În schimb, peste o treime dintre cei intervievați (37%) cred că războiul se va termina în acest an.

Încredere mare în NATO

Încrederea românilor în capacitatea NATO de a face față unui atac al Rusiei împotriva țărilor membre din regiunea noastră a atins cea mai ridicată cotă de la începutul declanșării războiului. 8 din 10 români spun că NATO este capabilă să facă față unui atac al Rusiei împotriva unor țări din regiune care fac parte din alianță.

În schimb, nu aceeași încredere se manifestă și privind încrederea în capacitatea României de a face față unui război. Peste un sfert (27%) apreciază că țara noastră nu este deloc pregătită, iar 38% sunt de părere că este mai degrabă nepregătită. O treime dintre participanții la studiu sunt mai optimiști, 12% susțin că țara noastră este foarte pregătită, iar 21% că este mai degrabă pregătită pentru o astfel de situație.

Alături de Ucraina

Aproape două treimi dintre români (62%) declară că își doresc ca România să sprijine Ucraina în războiul aflat în plină desfășurare, în timp ce 36% susțin că nu doresc acest lucru.

Întrebați cum anume ar trebui România să sprijine Ucraina în perioada următoare, cei mai mulți dintre participanții la sondaj cred că ajutorul trebuie să se materializeze prin oferirea de sprijin umanitar (92%), prin ajutarea refugiaților (91%), prin experți în diferite domenii (72%), prin armament (42%).

Românii sunt favorabili extinderii NATO și a UE. 88% dintre participanții la sondaj sunt, într-o oarecare sau în foarte mare măsură, de acord ca Republica Moldova să devină membru al Uniunii Europene, iar 72% sunt de acord ca același lucru să se întâmple cu Ucraina. De asemenea, 83% dintre români se declară favorabili primirii Finlandei și Suediei în NATO.

Sondajul a fost efectuat în perioada 30 ianuarie – 3 februarie 2023 pe 1.353 de indivizi de 18 ani și peste prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing). Eroarea maximă tolerată este de ± 2,7%.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro