1 comentariuConform Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate România și Republica Moldova, peste un milion de tineri vor vota pentru prima dată pe 9 iunie. „65% dintre tinerii intervievați consideră că ei reprezintă o forță care va defini rezultatul alegerilor. Deși 35% dintre respondenți sunt sceptici în privința participării tinerilor la vot, datele arată o tendință încurajatoare spre o participare crescută”, arată fundația într-un comunicat de presă. De altfel, conform calculelor Libertatea, în baza datelor furnizate de AEP la 31 martie, 1,11 milioane tineri vor vota pentru prima dată în iunie.
58% dintre tinerii chestionați sunt foarte siguri că vor participa la alegeri, în timp ce 34% sunt indeciși și doar 8% afirmă cu certitudine că nu vor vota. Principalele motive pentru care tinerii decid să voteze sunt: exercitarea dreptului lor democratic (43%), dorința de a influența politicile europene (41%) și apărarea democrației împotriva extremismului (8%).
Dicrepanțele regionale și demografice
Sondajul subliniază diferențe semnificative în intenția de vot în funcție de regiune și gen. Tinerii din București-Ilfov se remarcă printr-o siguranță de vot de 64%, comparativ cu doar 49% în sud-estul României. În orașele universitare altele decât Bucureștiul, doar 46% dintre tineri sunt foarte siguri că vor vota. De asemenea, femeile tinere (61%) sunt mai hotărâte să voteze decât bărbații tineri (56%).
„Tinerii din România au puterea de a schimba peisajul politic european și local. Acest sondaj ne arată că ei știu asta și că există o dorință de implicare politică, care trebuie valorificată”, afirmă sociologul Barbu Mateescu, coordonatorul sondajului, potrivit comunicatului de presă.
Libertatea l-a contactat pe sociologul coordonator pentru lămuriri privind eventuale date despre tendințele de vot, fie că e vorba de curente politice, fie de partide sau candidați. „Nu au fost întrebări despre intenții de vot (n.r. – partide sau candidați), curente ideologice. A fost mult mai practic. Am întrebat, de exemplu, de ce vin la vot și pot să vă spun că am fost surprins, ca sociolog, de cât de mulți tineri spun că vin pentru politici europene. A fost o surpriză pentru mine. Și asta ne spune ceva: tinerii sunt interesați de subiecte care au legătură cu Europa, pe care Parlamentul European le poate schimba”, a precizat Barbu Mateescu.
Orientare clară a tinerilor spre democrație
Mai mult, Mateescu a subliniat și un alt aspect – faptul că nu există un bazin antidemocratic în rândul celor tineri: „Un alt reper este de cel legat de modul cum văd democrația. Acolo era și o întrebare prin care încercam să vedem cam câți tineri sunt antidemocrație și, din fericire, sunt foarte puțini (n.r. – 13%). Iar acesta a fost un lucru pe care am vrut să-l vedem, dacă avem un bazin mare antidemocratic”, a completat sociologul pentru Libertatea.
„Este esențial ca tinerii să înțeleagă importanța votului lor. Ei pot fi motorul schimbării în Europa și în comunitățile lor locale, iar participarea lor la vot este crucială”, a precizat, la rândul său, Raimar Wagner, director de proiect al Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate România și Republica Moldova.
Cum se informează tinerii
Site-urile de știri sunt principala sursă de informare politică pentru tineri (30% indicându-le ca principala sursă și 16% ca a doua sursă), urmate de Facebook (17% principală și 22% secundară) și televiziuni (18% principală și 14% secundară). YouTube este folosit ca principală sursă de informare de 10% dintre bărbații tineri, dublu față de femeile tinere (5%).
În ceea ce privește informarea despre partidele și candidații de la alegeri, 13% dintre tineri se consideră foarte informați, iar 39% mai degrabă informați. Pe de altă parte, 13% se consideră mai degrabă neinformați, iar 35% foarte puțin sau deloc informați. Similar, în ceea ce privește informarea despre procesul de vot, 21% dintre tineri se consideră foarte informați, iar 35% mai degrabă informați. 17% se consideră mai degrabă neinformați și 27% foarte puțin sau deloc informați.
Metodologie
Sondajul a fost realizat telefonic de INSCOP, între 18 și 28 mai 2024, pe un eșantion de 603 tineri cu vârste între 18 și 29 de ani, reprezentativ la nivel național. Marja de eroare este de +/- 3,9%.