ComenteazăÎncrederea în Uniunea Europeană și NATO a scăzut puternic în ultimele trei luni, arată datele unui sondaj de opinie realizat în cea de-a doua parte a lunii septembrie de institutul Inscop Research împreună cu firma de cercetare Verifield.
Potrivit cercetării, dacă în luna iunie a acestui an 55% dintre români susțineau că au multă și foarte multă încredere în Uniunea Europeană, în septembrie, procentul acestora scăzuse puternic sub jumătate, la 42.5%., adică cu aproape 13% mai puțin.
Și încrederea în NATO, care crescuse puternic în iunie, spre 60% față de luna martie a acestui an, a ajuns acum la doar 47%.
Și în rândurile puterilor estice – Rusia și China se înregistrează scăderi, dar acestea sunt mai mici, însă și la un nivel de încredere deja existent considerabil mai mic decât al UE și NATO. Astfel Rusia pierde 1.8% și ajunge la o încredere de 16.2%, iar China coboară la 13.5% încredere, cu 3.5 procente mai puțin ca acum patru luni.
„E o enervare generalizată”
Ne aflăm în fața unei furtuni perfecte, explică pentru Libertatea, șeful INSCOP, sociologul Remus Ștefureac, în care mai multe crize se petrec în același timp. Ștefureac pune căderea încrederii românilor în UE și NATO în special pe seama crizei politice din ultima lună și jumătate din România, la care se adaugă criza generată de pandemia de COVID-19, dar și cea economică: creșterile de prețuri.
„Pur și simplu, asistăm la o contaminare a lipsei de orizont și de speranță determinată de multiplele crize atât de pe plan intern care afectează toate reperele de încredere și credibilitate. E adevărat că scade încrederea și în state din sfera geopolitică estică, însă scăderea este semnificativ mai mică comparativ cu ceea ce vedem în partea cealaltă. Trăim într-o perioadă de acumulări de frustrări, de nemulțumiri, însă cea mai mare sursă de nemulțumire este dată de contextul politic intern. Comparația este făcută cu datele culese în iunie, deci vorbim mai ales de ceea ce s-a întâmplat în această perioadă de la sfârșitul lunii august și în luna septembrie, adică criza politică”, afirmă Ștefureac.
Acesta își întărește teoria invocând dezamăgirea rapidă venită la doar câteva luni de la alegerile parlamentare.
„Interpretarea mea este următoarea: dacă populația poate fi mai rezilientă, mai rezistentă, pe teme legate de .criza sanitară. Pandemia este globală, și populația înțelege efectele unei asemenea crize. Criza economică, care este tot globală, evident e o reziliență ceva mai mare. Creșterile de prețuri, elementele de criză socială se întâmplă și în alte state europene și nu numai. Problema principală este legată de criza politică, iar aceasta cred că a declanșat un declic major în societate pentru că în alte părți nu vedem crize politice, iar cu atât mai puțin într-un asemenea moment, când se suprapun și celelalte. Mai ales că această criză politică vine și la 8-9 luni de la alegeri, de la formarea coaliției e un contrast foarte mare între așteptările populație și ce au livrat guvernanții. De aici o stare de enervare generalizată care a determinat o prăbușire a încrederii, în cele interne nu mai vorbim”.
Un alt semn al lipsei de orizont este dat de încrederea în direcția în care se îndreaptă România, iar potrivit datelor INSCOP publicate la începutul săptămânii, aceasta a ajuns la un nivel de pesimism fără precedent.
„În doar trei luni, vedem o înjumătățire a românilor care văd direcția bună, de la 25% la doar 12%. Așa ceva nu e absolut de normală și o creștere evident a celor care indică direcția greșită care ajunge la 80%. Practic cele mai proaste cifre în ultimul deceniu, din câte știu”, subliniază sociologul.
„Asistăm la apariția unui curent eurosceptic, cu reprezentare politică: AUR”
În același timp, Remus Ștefureac crede că și în România începe să apară un curent euro-sceptic.
„Nu pot să nu remarc uitându-mă și în datele anterioare ale studiilor, că fenomenul populist naționalist se consolidează în societatea românească, poate că urmează și un curs ccumva pe care l-am observat în societățile vestice: în Franța, Spania, Italia, Austria, Germania. A ajuns și în România, el are mai multe surse de alimentare: un fenomen mai larg, întâlnit în Europa. Acest fenomen este ajutat și din zone geopolitice estice nu chiar prietenoase cu noi.
Așadar, nu e deloc hazardat să spunem că suntem în fața apariției și la noi a unui curent euro-sceptic. România a fost mult timp cea mai pro-europeană națiune, însă într-un context în care s-au aliniat astrele nefaste se conturează acest curent care este deja reprezentat politic. Până la apariția AUR noi nu am avut în România partide explicit anti-europene, explicit sceptice față de UE. Și nu vorbim doar de AUR, alte partide mici, voci precum cea a celebrei Diana Șoșoacă, care cerea zilele astea ieșirea României din Uniunea Europeană”.
„Totuși, SUA și UE au o influență pozitivă asupra României”
Totuși, datele cercetării arată că 61.8% la sută dintre cei care au răspuns chestionarului cred că SUA și Uniunea Europeană au mai degrabă o influență pozitivă asupra României. Cele două entități nu sunt însă măsurate separat, ci în aceeași întrebare.
În același timp, doar 16.5% dintre români cred că Rusia și China au o influență pozitivă asupra României, în timp ce aproape 22% nu răspund.
Sondajul INSCOP Research a fost realizat în perioada 15 -27 septembrie 2021, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1204 persoane, cu vârsta de 18 ani și peste. Studiul are o eroare de ± 2.8 %, la un grad de încredere de 95%. Cercetarea face parte dintr-un proiect susținut de The German Marshall Fund din Statele Unite (GMF) – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation, o fundație lansată în 2007 ca urmare a unui parteneriat între Ministerul Afacerilor Externe din România și GMF.