Ce spun sondajele despre alegerile parlamentare din 6 decembrie. Și de ce nu sunt excluse surprizele

Raluca Toma este cercetător în cadrul Median Research Centre (MRC), un think tank independent bazat în București, care editează site-ul OpenPolitics.ro. Gábor Tóka este Senior Research Fellow la Arhivele pentru o Societate Deschisă de pe lângă Universitatea Central Europeană și colaborator MRC. Endre Borbáth este cercetător postdoctoral la Institutul de Sociologie de la Freie Universitat Berlin și Centrul pentru Cercetare despre Societatea Civilă din cadrul Centrului pentru Științe Sociale WZB Berlin, precum și colaborator MRC.

Ce sugerează sondajele în ansamblul lor? 

Sprijin în scădere pentru PNL în 2020

În anul care s-a scurs de la alegerile prezidențiale încoace, sprijinul PNL pare să fie în scădere, mai vertiginoasă în prima jumătate a acestui an decât în ultimele câteva luni. Această scădere ar putea fi atribuită în parte evenimentelor de la începutul anului 2020, cu tentativele guvernului și președintelui de a forța alegeri anticipate și trece zeci de ordonanțe de urgență într-o zi dar probabil în mare măsură și sosirii pandemiei și felului cum a fost gestionată aceasta. 

Scăderea popularității PNL nu pare să vină, însă, la pachet cu o creștere a sprijinului pentru PSD. Sondajele sugerează că unele partide mai mici – precum Pro România – au câștigat în popularitate anul acesta, dar e greu de zis de unde vin suporterii convinși recent (în cazul Pro România ar putea veni de la PSD).

Cursă strânsă între PNL și PSD, urmate de USR-Plus și PRO România

Sondajele publicate în ultimele săptămâni prezintă următoarea imagine: PNL pe primul loc, cu cu în jur de 31% în sondaje (minimum 29% și maximum 33%) și PSD pe locul doi, cu 27% în medie (minimum 22% și maximum 31%). Alianța USR-Plus apare de regulă pe locul al treilea, cu o medie de 16% în cele mai recente sondaje (dar nu mai puțin de 13% și nu mai mult de 18%). 

Primele trei partide sunt urmate de Pro România, cu o medie de 7%. UDMR are în medie 5%, fix cât reprezintă pragul electoral. Din sondaje reiese că PMP ar trebui să aibă emoții dar ar putea totuși intra în Parlament: în medie are 5% în sondaje, dar uneori iese sub prag, la 3% iar alteori peste, la 7%.

Dacă preferințele exprimate duminică vor arăta puțin diferit, nu ar trebui să fim surprinși, din mai multe motive. 

Chiar și cea mai mare diferență între PNL și PSD înregistrată într-un sondaj recent, una de 9 puncte, este totuși mai mică decât marja de eroare a diferenței. Asta pentru că marja de eroare a scorului PNL și cea a diferenței între PNL și PSD nu sunt unu și același lucru. 

Marjele de eroare sunt estimate plecând de la prezumția unei selecții perfect aleatorii a respondenților și sunt calculate la nivelul întregului sondaj. Dar selecția nu este perfect aleatorie și nu toți respondenții răspund la întrebarea despre intenția de vot și numesc un partid, ceea ce înseamnă că, de fapt, marja reală de eroare este probabil mai mare.

În al doilea rând, nu toate sondajele sunt la fel de transparente și în general, cantitatea de informații disponibilă despre sondajele publicate în România este redusă față de ceea ce ar fi necesar ca să ne formăm o idee mai bună despre credibilitatea acestora. 

La ce e bine să fim atenți 

Sunt câteva informații de bază despre un sondaj a căror lipsă trebuie să ridice semnale de alarmă: 

• Ce companie l-a făcut
• În ce perioadă s-au colectat datele
• Prin ce metodă au fost intervievați respondenții
• Care este numărul total al respondenților la sondaj și la fiecare întrebare în parte. 

De foarte multe ori ele lipsesc.

Uneori partidele lansează informații despre sondaje pe care le-au comandat fără să dezvăluie aceste detalii de bază. În ultimele luni au apărut – fie prin intermediul liderilor de partid fie prin comunicate ori surse nedezvăluite – informații incomplete despre sondaje comandate de USR, de PNL, de PMP și de Pro România.

În cazul sondajelor despre care nu se știe compania responsabilă, deci pentru care nimeni nu își pune reputația la bătaie, nu există niciun mecanism plauzibil de „penalizare” dacă cifrele sunt complet pe lângă realitate.

În plus, în sondajele din România mai observăm și un fenomen ciudat, despre care am mai scris în trecut. E vorba de un grad extrem de ridicat de similaritate a cifrelor de la un sondaj la altul. Asta cu toate că diferă detalii precum metoda ori perioada de colectare a datelor, dimensiunea eșantionului și compania care l-a efectuat. 

De exemplu, în 44% din sondajele din 2020 pe care le-am inventariat, PNL are între 31 și 33% din intenția de vot. O asemenea coerență denotă o remarcabilă stabilitate nu doar a opiniei publice ci și a erorii de eșantionare. Ori posibilitatea ca unele sondaje să nu fie autentice. 

Pe scurt, amatorii de sondaje pot consulta mai multe vizualizări și analize agregate, care sunt – în general – mai utile decât un sondaj sau altul. 

Când vedem informații despre un sondaj, sunt acele câteva elemente esențiale care n-ar trebui să lipsească. 

Și trebuie să ținem cont că valorile și diferențele reale de popularitate a partidelor pot să devieze semnificativ de la sondaje, chiar și dacă acestea au fost făcute cu respectarea celor mai riguroase standarde. 

Ne-am antrenat răbdarea. Acum e timpul votului. Iar duminică, 6 decembrie, ies la examen nu doar partidele, ci și calitatea sondajelor.

***

Un instrument interactiv de informare a cetățenilor care este popular în mai multe țări este aplicația de tip „Vote Advice”, care îți arată compatibilitatea între preferințele tale și propunerile partidelor care îți cer votul. 

Median Research Centre realizează de 12 ani TestVot, singurul instrument de acest fel disponibil la toate alegerile naționale din România din 2008 și până azi. 

Dacă doriți să vă testați compatibilitatea cu oferta partidelor, aici aveți TestVot.eu, pentru alegerile parlamentare 2020 România.

Urmărește-ne pe Google News