Sondajele de opinie care îl întăresc pe Putin. Câți ruși sunt de acord cu războiul din Ucraina și cum l-ar urma într-un conflict cu NATO?

Grigory Yudin este coordonatorul primului masterat de filosofie politică din Rusia, la Şcoala de Ştiinţe Sociale şi Economice din Moscova. Profesorul predă sociologie şi ştiinţe politice în Capitala Rusiei. 

Yudin a fost unul dintre moscoviții ajunși în spital, după ce a fost lovit de poliție la o manifestație împotriva războiului din Ucraina. Într-un interviu acordat publicului românesc, în Libertatea, pe 11 martie, Yudin a spus că, în opinia, lui „conducerea Rusiei crede că e în război cu NATO, nu cu Ucraina. Au spus de multe ori răspicat că ei nu cred că Ucraina există”.

„Oamenii din comandamentul armatei ruse consideră că războiul cu NATO e inevitabil, e în documentele lor. Nu se vor răzgândi, dacă nu sunt forţaţi să facă asta. Îmi pare rău s-o spun, dar trebuie să fim realişti”, a spus sociologul.

60%, în favoarea războiului din Ucraina

Pe 14 martie, Grigory Yudin a acordat un interviu și pentru „Novaia Gazeta”, unul dintre puținele ziare de opoziție din Rusia. 

Profesorul a spus că are cunoștință de trei sondaje de opinie făcute în Rusia. „Știu despre trei astfel de studii independente. Rezultatele sunt mai mult sau mai puțin aceleași. Sunt sondaje realizate de oameni mai competenți, așa că încearcă să facă totul cu atenție. Ce arată ele? Reacția pozitivă a societății la acțiunile președintelui rus în Ucraina se menține la nivelul de aproximativ 60%. Reacție negativă la nivelul de 20-25%. Ceilalți au ezitat să răspundă”.

Recomandări

România, campioana în UE la riscul de sărăcie pentru persoane care au crescut în familii nevoiașe. Influența educației | Studiu

Sociologul indică și existența unui corp dur al societății ruse, pentru care Vestul este „dușmanul”, aproape în orice situație. Nu poate evalua cu precizie dimensiunea acestei categorii. 

Estimarea mea intuitivă, dar în care pot greși, este că aproximativ 20-25% dintre ruși sunt puternic militarizați. Sunt agresivi și chiar vor să omoare.

Grigory Yudin, Şcoala de Ştiinţe Sociale şi Economice Moscova:

De aici și până la 60%, câți sunt de acord cu războiul, se întinde un univers al populației aflate „într-un fel de negare a realității, acceptând mecanic și mai degrabă pasiv interpretările date de propaganda de stat”, susține Yudin. 

Avertismentul său: războiul Rusia – NATO nu e deloc exclus

Profesorul insistă, în interviul pentru publicul rus, asupra avertismentului pe care l-a făcut și în discuția pentru cititorii români: extinderea conflictului nu e improbabilă, așa cum poate Vestul ar fi tentat să creadă.

De ce? Putin se sprijină pe o societate atomizată, în care „simptomele sunt rele, la nivelul fiecărui om. Resentiment. Resentiment. Răutate. Dorința de a se răzbuna. Sentiment constant de pericol. Conexiuni orizontale rupte”.

În plus, mai bănuiesc că percepția actuală a celui de-Al Doilea Război Mondial, întreaga sa narațiune, nu lasă nicio șansă societății ruse să analizeze cauzele nazismului, să-i înțeleagă fundamentele sociale. Credem profund că nazismul este ceva care se poate întâmpla cuiva, dar nu și nouă. 

Grigory Yudin, Şcoala de Ştiinţe Sociale şi Economice Moscova:

Recomandări

Capcanele imobiliare pe care să le eviți la achiziția unei locuințe. Arhitect Radu Negoiță: „Apartamente la 35.000 de euro sunt posibile doar dacă le faci de 10-15 mp bucata” I Interviu

Profesorul moscovit spune să există și părți încurajatoare. Se îndoiește de posibilitatea, dar și dorința reală a populației, ca Rusia să reușească de una singură. „Rusia nu va putea fi niciodată autarhie, pentru că, din punct de vedere istoric, dimpotrivă, rusului îi place să alerge și să ajungă la toți oamenii din lume pentru a le spune cum nu are nevoie de lume și cât de indiferentă îi este”.

Grigory Yudin califică ceea ce încearcă Putin după sancțiuni, asigurând țara că se poate dezvolta fără lume, reprezintă „un proiect al autarhiei, care este o tulburare tipică nevrotică sau chiar isterică”. 

Crede că Rusia nu își va reveni fără implicarea tinerilor în politică

Sociologul crede că, dacă nu se declanșează un război cu risc existențial pentru omenire, țara sa are o șansă, dar va începe o refacere de la „condiții monstruoase de pornire”. 

„Înainte, cei tineri sau profesioniștii au încercat să nu intre în politică, pentru că erau și ei deja infectați cu indiferență. Dar acum miza este de așa natură încât trebuie să mergem în politică”, a încheiat Grigory Yudin interviul pentru „Novaia Gazeta”.

Urmărește-ne pe Google News