Europarlamentar olandez: „Îmi este rușine că țara mea blochează accesul României la Schengen!”

„Parlamentarii aleși au dreptul să voteze cum vor. Îmi este rușine de faptul că țara mea nu are o politică constructivă, de faptul că blochează accesul la Schengen fără niciun motiv și că dă lecții altor țări. Da, este rușinos. Aș vrea să îmi văd țara acolo în față, în încercarea de a construi o nouă Europă”, a spus eurodeputata olandeză.

Aceasta susține că o astfel de decizie va ajuta partidele extremiste din România și Bulgaria.

„Există partide naționaliste, populiste, extremiste atât în Bulgaria, cât și în România sau Olanda. Ele au aceeași agendă la nivel european, fac parte din aceleași grupuri politice. La nivel național însă, se confruntă. Naționaliștii din Olanda trezesc în oameni sentimente antieuropene, anti-Bulgaria, anti-România. Dacă reușesc acest lucru, naționaliștii din România, de exemplu, se vor folosi de asta pentru a trezi, la rândul lor, sentimente antieuropene în rândul românilor”, a precizat Sophie in ‘t Veld.

„Este foarte cinic și cred că este esențial ca politicienii de centru responsabili să construiască o Europă unită. Asta înseamnă să își asume responsabilitatea și să spună: Bulgaria și România îndeplinesc criteriile, trebuie să fie primite în Schengen”, a mai punctat eurodeputata olandeză.

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine”

Desigur, corupția este o problemă, dar nu are nimic de-a face cu criteriile Schengen. Trebuie să luptați cu corupția? Da, sigur! Dar criteriile pentru a intra în Schengen au fost îndeplinite. Deci trebuie să fiți lăsați să intrați în Schengen. Nu poți veni cu criterii noi de fiecare dată, iar asta este ceea ce parlamentul olandez nu înțelege.

Europarlamentarul olandez Sophie in ‘t Veld:

Afirmațiile sale vin în contextul în care Parlamentul olandez a votat joi, 20 octombrie, o rezoluţie în care se cere să nu se ia „măsuri ireversibile” legate de aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. În document s-a făcut referire la „corupţia persistentă” şi la „problemele persistente legate de crima organizată”.

Cu două zile mai înainte, Parlamentul European a votat rezoluţia prin care se cere aderarea României la spaţiul Schengen cu 547 de voturi pentru, 49 împotrivă şi 43 abţineri. Potrivit documentului consultat de Libertatea, 15 eurodeputați olandezi au votat pentru aderarea României, patru olandezi au votat împotrivă, iar 6 europarlamentari olandezi, dintre care 5 aparținând partidului premierului Mark Rutte, s-au abținut de la vot.

Rezoluția Parlamentului European nu produce efecte concrete, dar are rolul de a da un semnal important. Extinderea spațiului Schengen necesită unanimitatea Consiliului Europei, iar votul decisiv va fi dat în decembrie.

Recomandări

Autostrada peste Carpați care ar putea fi scoasă integral la licitație în 2024. Drumul montan de mare viteză, proiectat să fie inaugurat în 5 ani

Rutte: Trebuie îndeplinite anumite cerințe

Premierul olandez Mark Rutte a făcut săptămâna trecută o vizită în România. La finalul discuțiilor cu președintele Klaus Iohannis, Rutte, cel mai aprig opozant al aderării României la Schengen, a spus că „Olanda nu este, în principiu, împotriva aderării României la Schengen”, dar că trebuie îndeplinite anumite cerințe.

Înaintea declarațiilor premierului Mark Rutte, ambasadorul Olandei la Bucureşti a afirmat pentru Europa Liberă că în acest moment România nu poate adera la Schengen.

Ce va însemna pentru România intrarea în Schengen

Spațiul Schengen este o zonă de liberă circulație a persoanelor. Concret, cele 26 de țări membre au eliminat controalele la frontieră, iar granița se trece fără a fi prezentate actele de identitate.

Cele 26 de țări membre Schengen sunt: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Elveția, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Liechtenstein, Luxemburg, Malta, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia.

În acest moment, România, Bulgaria, Croația și Cipru așteaptă să intre în spațiul Schengen. Ultimul stat care a aderat este Liechtenstein, în 2011.

Recomandări

Live Text | Alegeri SUA 2024. Cursa între Kamala Harris și Donald Trump va fi decisă de șapte state-cheie. S-au deschis secțiile în Georgia, Michigan și Pennsylvania, care ar putea înclina balanța

Pentru România, aderarea la spațiul Schengen va însemna:

• dispar controalele la frontiera statelor Schengen, prin urmare nu vor mai exista timpi de așteptare la graniță
• cooperarea consolidată în domeniul polițienesc;
• cooperare judiciară prin intermediul unui sistem rapid de extrădare și transfer ale executării hotărârilor penale.

Dezavantajele intrării în Schengen:

• România ar putea deveni o țară de destinație pentru imigranți
• riscul creșterii criminalității și a traficului de persoane; mai precis, în România ar putea intra mai ușor infractori din spaţiul Schengen, dar și membri ai reţelelor interlope din România ar putea părăsi mai ușor țara noastră

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro