Sora reginei Angliei, Margareta, s-a iubit cu Mick Jagger şi cu Peter O’Toole

Să fii membru al unei familii regale nu aduce întotdeauna fericire, ci multe compromisuri şi mai ales sacrificii. Cel care se naşte cu sânge albastru trebuie să se conformeze cutumelor ori e decăzut din drepturi. Un astfel de destin a avut prinţesa Margareta a Marii Britanii, sora mai mică reginei Elisabeta a II-a, răsfăţata regelui George al VI-lea, tatăl lor. Alintată “Rose Bud” (n.r. - boboc de trandafir), Margareta a copilărit alături de Elisabeta, cele două având o relaţie extrem de apropiată până când aceasta din urmă a fost desemnată succesoare la tron. Potrivit spuselor guvernantei sale, Marion Crawford, prinţesa Margareta manifesta de mică o inteligenţă sclipitoare, o imaginaţie debordantă şi un simţ artistic extrem de dezvoltat. Când a crescut, devenind o domnişoară frumoasă, a cucerit inimile tuturor cu entuziasmul, sinceritatea şi şarmul ei. Spre deosebire de sora ei, Elisabeta, care-şi alegea întotdeauna cuvintele cu grijă, Margareta era foarte spontană şi puţin teatrală. De altfel, nu de puţine ori spunea că dacă n-ar fi fost prinţesă, ar fi devenit star de cinema. După cel de-al Doilea Război Mondial, sănătatea regelui George s-a degradat din cauza unui cancer galopant. La 6 februarie 1952 el a murit, provocându-i Margaretei o durere fără margini. Relaţia prinţesei cu tatăl său fusese una relaxată, regele acceptând cu indulgenţă toate ieşirile fiicei sale. Se spune că printre multele capricii tânăra avea obiceiul să se lase aşteptată la cină, sub pretextul că trebuia să asculte până la sfârşit emisiunea preferată de la radio. După ce sora ei mai mare a devenit regină, Margareta a început să-şi uite, încet, încet, îndatoririle nobile. Condamnată la o viaţă de tristeţe Nonconformistă, la 21 de ani, Margareta s-a îndrăgostit iremediabil de un militar de carieră, aghiotantul tatălui ei, pilotul de vânătoare Peter Townsend. Relaţia lor a fost din start un scandal, bărbatul fiind cu 16 ani mai în vârstă, divorţat şi tată a doi copii. În decembrie 1952, Peter a obţinut divorţul din culpa soţiei, dar a fost în zadar. Conform Actului Regal din 1772, prinţesa nu se putea căsători până la vârsta de 25 de ani decât cu permisiunea Parlamentului şi cu acordul reginei. Iar în calitatea sa de şef al Bisericii Anglicane, suverana nu putea consimţi ca sora ei să se mărite cu un bărbat divorţat. Sfâşiată de faptul că trebuia să aleagă între rămânerea în familia regală şi părăsirea Marii Britanii, vreme de cinci ani, pentru a fi alături de iubitul ei veteran de război, prinţesa Margareta a ales în cele din urmă să-şi respecte îndatoririle: “Am luat hotărârea să nu mă căsătoresc cu Peter Townsend. Ştiu că aş fi putut să contractez doar o căsătorie civilă, cu condiţia să renunţ la drepturile mele de succesiune. Biserica ne-a învăţat însă că o căsătorie creştinească nu se poate desface (…)”. În vreme ce întreaga ţară a considerat-o o eroină pentru că a făcut acest sacrificiu, în viaţa Margaretei a început să se instaleze haosul. Era văzută adesea prin cabaretele la modă, unde îşi pierdea nopţile consumând alcool şi tutun. La câţiva ani după despărţirea de iubirea vieţii ei, în 1960, prinţesa a anunţat că se mărită cu fiul unui avocat, Antony Armstrong Jones, un fotograf de duzină cu o reputaţie proastă. Căsnicia a durat 18 ani, dar fost una nefericită, care a împins-o pe Margareta către abuzul de alcool, tutun şi somnifere şi în braţele mai multor bărbaţi. La finalul mariajului, suferise deja mai multe crize de ficat, făcuse gastrită şi fusese tratată de mai multe ori pentru pneumo2015nie. Bifase şi o serie de episoade depresive, din cauza comportamentului de gigolo al soţului. Şi făcuse doi copii cu bărbatul pe care ajunsese să-l deteste... Între amanţii ei, presa britanică din vremea aceea a numit o serie bărbaţi faimoşi. John Bindon, un actor cu legături strânse în lumea interlopă, ar fi trăit o iubire intensă cu prinţesa, fiind invitat permanent, o bună perioadă, pe proprietatea ei din insula Mustique, din Marea Caraibilor. Pe Mustique, o insulă în totalitate privată, are casă şi Mick Jagger, solistul de la Rolling Stones, un alt artist faimos care se spune că i-ar fi trecut prin pat Margaretei. Din acest motiv, al legăturii scandaloase dintre rocker şi sora ei, regina Elisabeta a II-a i-a refuzat mulţi ani lui Jagger onoarea de a fi făcut cavaler, iar când, în sfârşit, a cedat, n-a vrut să-l primească personal pentru a-i oferi medalia. O altă relaţie ascunsă a Margaretei şi dată în vileag într-o carte apărută zilele trecute ar fi fost cea cu Peter O’Toole, devenit faimos pentru rolul din filmul “Lawrence al Arabiei”. Conform biografiei legendarului actor, cei doi şi-au consumat iubirea tot pe proprietatea din Insula Mustique, dar şi în mai multe călătorii în Maroc. Relaţia s-a terminat brusc în 1973, după ce Peter O’Toole ar fi aflat că Margareta, care avea atunci 43 de ani, făcea sex cu un tânăr grădinar de 25 de ani, Roddy Llewellyn, când el nu era prin preajmă... În 1978 s-a pronunţat divorţul de Antony, iar moştenitoarea nu s-a mai căsătorit niciodată. La sfatul medicilor, a renunţat la viaţa de excese - cu excepţia fumatului -, dar în 1998 a suferit un accident vascular cerebral şi starea ei s-a înrăutăţit. A murit la 71 de ani, în 2002, în aceeaşi zi în care s-a stins şi tatăl ei, regele George al VI-lea: 6 februarie. A fost singurul membru al familiei regale al cărui trup a fost incinerat.