„De ce schimbăm legea educației?”. 10 argumente prezentate de Sorin Cîmpeanu

„De ce schimbăm legea educației?” și-a început mesajul ministrul Educației. Într-un prim argument, Sorin Cîmpeanu a transmis că își dorește o „educație de calitate, responsivă și suportivă”, iar pentru asta e nevoie de „o reformare sistemică și curriculară, o mentalitate, o conduită și, nu în ultimul rând, o atitudine proactivă”. Totodată, este vorba și despre „redarea prestigiului și demnității profesiei de dascăl, inclusiv printr-o salarizare motivantă care să fie cel puțin la nivelul salariului mediu pe economie, încă de la debutul în carieră”, se arată în mesajul ministrului Educației.

„Analfabetismul funcțional, constat sau chiar a crescut”

În al doilea rând, demnitarul a vorbit despre analfabetismul funcțional, care „a rămas constant sau chiar a crescut, ceea ce duce, evident, la rezultate slabe în materie de învațare relevantă pentru o viață independentă și deplină”.

Sorin Cîmpeanu a explicat apoi că schimbarea sistemului de educație va avea loc pentru ca România să aibă „absolvenți care să caute soluții creative, și nu bazate pe șabloane, la problemele pe care le întâmpină societatea, de absolvenți care să fie antreprenori sau să muncească eficient”.

Recomandări

Migranți transportați în cuști metalice sudate sub caroserie. Fost polițist, lider al grupării infracționale: „Dacă îs mari, mai mult de 6 nu”

Al patrulea motiv a fost, în opinia sa, faptul că fiecare elev „trebuie să-și poată atinge potențialul maxim și să fie valorizat în contexte sociale și de învățare cât mai variate și cât mai atractive”.

„Profesorii sunt nemulțumiți de programe și de lipsa lor de libertate”

Un alt argument invocat a fost acela că „profesorii sunt nemulțumiți de programe și de lipsa lor de libertate în crearea de conținuturi adaptate la nevoile clasei și ale copiilor cu care lucrează”.

Alt motiv este, potrivit ministrului Educației, acela că „liceenii sunt nemulțumiți că nu este posibilă o mai mare autonomie în alegerea disciplinelor de care sunt interesați, discipline care le-ar permite o specializare mai mare la acest nivel, în funcție de interesul lor și de planurile de viitor”.

În al șaptelea rând, Cîmpeanu a spus că „relevanța învățământului profesional pentru piața muncii a fost contestată, pe bună dreptate, pentru că școlile profesionale/liceele tehnologice funcționează pe modele învechite, fără o colaborare suficientă cu mediul economic”.

Schimbarea este necesară și pentru că „elevii trebuie sa aibă acces la un traseu educațional mai flexibil, mai bine adaptat intereselor lor”, pentru identificarea talentelor și aptitudinilor de la vârste timpurii, care să îi „orienteze spre atingerea potențialului maxim”.

Recomandări

De ce vrea Maricel Păcuraru să-și anuleze condamnarea din 2014. Argumentul avocaților: „Infracțiunea de spălare a banilor nu mai este infracțiune”

„Societatea percepe sistemul de învățământ drept unul învechit”

În al nouălea rând, Cîmpeanu a vorbit despre faptul că „părinții trebuie sa aibă un feedback obligatoriu” din partea profesorilor și un nou Regulament de Organizare și Funcționare a Învățământului Preuniversitar.

Al 10-lea motiv al modificărilor din Educație, potrivit lui Cîmpeanu, este că „societatea percepe sistemul de învățământ drept unul învechit, în care structurile sunt aceleași ca în urmă cu zeci de ani” și că în învățământul românesc domnesc birocrația și centralismul excesiv.

Cele două legi ale Educației, este vorba despre Proiectul de lege pentru Învățământul Preuniversitar și Proiectul de lege pentru Învățământul Superior, au fost lansate în dezbatere publică, până în data de 24 august. Legile vor fi ajustate în funcție de propuneri, apoi vor fi trimise în Guvern și ulterior vor ajunge în Parlament.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro