Oprescu și partenera de viață au spus în Grecia că judecătorii români le-au atacat viața privată. În România, DNA le-a găsit milioane nejustificate și judecătorii i-au confiscat iubitei o casă

• Sumele furate din bugetul Primăriei erau imense, susțin judecătorii români care l-au condamnat la 10 ani și 8 luni de închisoare pe Sorin Oprescu. Numai într-un singur contract, au arătat martorii în fața instanței, susținuți de plăți, în loc de 1 milion de lei, cât costa în mod normal, un gard de la Palatul Mogoșoaia a fost plătit cu 3 milioane de lei. 
• În contractele „vămuite”, diferența se împărțea, primarul luând grosul, a motivat instanța pedeapsa. 
• Circulau atât de mulți bani cash și într-o asemenea dezordine, uneori cu portbagajul, încât Oprescu însuși ajunsese să fie „furat” de oamenii lui de încredere, care opreau și ei din ce transportau în București sau la Viena.
• De ce Viena? Pentru că primarul petrecea perioade mari de timp în capitala Austriei, tot acolo fiul lui derula afaceri, iar politicianul prefera uneori să primească banii.
• În timp ce fondurile publice dispăreau, arată instanța, partenera de viață a primarului Oprescu a avut venituri imposibil de explicat de 2,5 milioane de lei, asta numai ce rezultă din documentele bancare. 
• De aceea, judecătorii au decis să confiște și un imobil în cartierul Primăverii din București, aflat pe numele partenerei politicianului, în valoare de 600.000 de euro.

Când procurorii DNA au făcut, în 5 septembrie 2015, flagrantul în casa de la Corbeanca a lui Sorin Oprescu, ei au găsit, în afară de cei 25.000 de euro marcați și care erau obiectul descinderii, alți 145.000 de dolari și 75.000 de lei.

Politicianul a spus că sunt bani din pensia tatălui

„Sunt bani din pensia tatălui meu”, a justificat primarul Bucureștiului, Sorin Oprescu, prezența celor 145.000 de dolari și 75.000 de lei.

Separat, cei 25.000 de euro, au fost aduși în acea seară de un director subordonat primăriei, Bogdan Popa, ajuns de la Palatul Mogoșoaia la Administrația Cimitirelor. 

Pentru că era vulnerabil, și deci îndatorat șefului, „Barosanului”, cum e supranumit Oprescu de către oamenii de încredere care recoltau banii de mită, Popa a fost avansat să gestioneze fonduri mai mari. 

Erau promovați intenționat oameni cu probleme

Popa a ajuns dintr-o afacere de rang trei, complexul cultural de la Mogoșoaia, într-una de rang doi, la Administrația Cimitirelor, așa cum le clasifică chiar oamenii din rețeaua lui Oprescu, cea care scotea banii publici din Primărie. 

De aceea, judecătorii consemnează în motivare că „accesul pe un post și promovarea în cadrul Primăriei Municipiului București nu aveau, de regulă, ca fundament aptitudinile profesionale și performanța, ci relațiile de prietenie sau de altă natură cu primarul general, în scopul acestuia de a-și plasa oamenii de încredere și fideli în mecanismul infracțional de culegere a mitei, care provenea, cu precădere, din sursa bugetului local, prin supradimensionarea valorii lucrărilor ori serviciilor publice”. 

Banii erau scopul. Asta rezultă din documentele dosarului consultate de Libertatea, acte care au caracter de documente publice. 

Oprescu, înregistrat când întreabă dacă banii sunt marcați

Revenind la flagrant, cei 25.000 de euro marcați de DNA și dați de director lui Oprescu au fost descoperiți de investigatori sub o pernă, în living, iar judecătorii Curții de Apel au remarcat că Sorin Oprescu a avut două explicații care, în opinia lor, s-au bătut cap în cap. 

„Inculpatul OPRESCU SORIN-MIRCEA l-a întrebat dacă banii erau marcați și i-a spus să declare în fața organelor judiciare că a venit la locuința sa pentru a-i solicita să ajute pe cineva cu un loc pentru înmormântare”, se arată în motivarea judecătorilor de la Curtea de Apel. 

Invitat să explice de ce, dacă susține că suma reprezenta cu totul altceva decât mită, îl interesa marcajul bancnotelor, Oprescu a spus procurorilor anticorupție că întrebarea sa a venit „prin prisma stării de șoc și de confuzie”, din seara reținerii sale și a furnizat cele două explicații legate de bani. Căutarea banilor e constanta procesului pe care fostul primar al Capitalei îl contestă acum în Grecia, unde este fugit și se apără de extrădare în instanță. 

Banii publici sunt obiectul procesului

Esența apărării politicianului este că procesul din România a fost un abuz și că instanța i-a atacat inclusiv viața privată. Fostul judecător al Curții Constituționale, Petre Lăzăroiu, prieten cu Oprescu, s-a dus în Grecia și a susținut ideea că „judecătorul” din România, de fapt e vorba de un judecător la fond și trei judecători la apel, a atacat viața privată a inculpatului. Lăzăroiu și-a povestit, la Antena 3, mărturia favorabilă lui Oprescu, dată de el. 

Este ceva aproape inadmisibil să faci referiri la viaţa particulară a unui om, să faci observații personale asupra unui inculpat.

Petre Lăzăroiu, Atena:

Consultate la București, documentele bancare, contractele, plățile, mărturiile și înregistrările ambientale sunt concentrate nu pe viața privată, ci pe banii publici. 

Chiar și judecătorul de la Curtea de Apel, care a avut o opinie separată față de cei doi colegi ai lui în mai multe chestiuni, susține că Oprescu minte în felul în care, de pildă, primarul a explicat flagrantul.

În trei ani, partenera primarului, pe care judecătorii o numesc, în motivarea deciziei lor, „concubina costisitoare”,  a cheltuit prin bănci o jumătate de milion de euro „fără o justificare licită”

Că judecătorii români au judecat nu pe probe a susținut, la Atena, și Adriana Nica, partenera de viață a primarului începând cu anul 2011. Potrivit Antenei 3, ea a spus în Grecia că „instanțele l-au condamnat la moarte fără să fie interesate de aflarea adevărului.”.

Medic la rândul ei, martor și în procesul din România, Nica a ajuns la un moment dat și director al Spitalului de Urgență din București. Actele de la dosar arată că ea a constituit obiectul cercetărilor procurorilor DNA doar din perspectiva raportului dintre venituri și banii cheltuiți. 

„Curtea, în majoritate, are în vedere raportul privind rezultatul investigaţiei financiare, întocmit de Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei (filele 2-40, volumul XI, dosar de urmărire penală), prin care s-a stabilit că, în cazul martorului Nica Adriana, diferenţele dintre veniturile licite declarate către instituţiile fiscale şi sumele de bani deţinute şi transferate, precum şi bunurile tranzacţionate sunt în sume de 1.730.102,83 lei, pentru anul 2013, de 490.003,7 lei, pentru anul 2014, şi de 201.790,28 lei, pentru anul 2015, ceea ce înseamnă o valoare însumată de 2.421.896,81 lei, care nu are nici o justificare licită”, au consemnat judecătorii. 

Povestea locuinței confiscate din cartierul Primăverii

Procurorii DNA au descoperit că Adriana Nica, la doi ani de relație cu Sorin Oprescu, cumpărase în iunie 2013 o vilă cu etaj în cartierul Primăverii. Prețul imobilului a fost de 600.000 de euro, din care partenera lui Oprescu achitase cash 200.000 de euro. 

Ea spune că și-a propus să cumpere imobilul cu scopul de a-l închiria, pentru a achita astfel rata de 7.800 de euro pe lună pentru creditul bancar de 400.000 de euro, diferența din prețul vilei. „Folosind cota de chirie, în sumă de 6.000 de euro lunar, însă s-a mai bazat pe suma de aproximativ 250.000 de euro, pe care o primise de la prietenul său libanez în perioada în care au fost împreună și din care, în anul 2010, și-a cumpărat autoturismul marca Audi A8, cu suma de 115.000 de euro, iar diferența, în sumă de aproximativ 130.000 de euro, a împrumutat-o surorii sale, pentru a-și cumpăra o locuință”, spun în motivarea deciziei de condamnare a lui Oprescu judecătorii de la Curtea de Apel București.

Chemată la DNA și audiată în calitate de martor, Adriana Nica a declarat că „părinții săi au venituri modeste, nu au avere” și că „sora sa i-a restituit datoria în anul 2014 sau în anul 2015, posibil pe data de 3.06.2014”, adică exact în ziua în care a cumpărat vila din Primăverii. 

Nica le-a explicat anchetatorilor că a făcut un credit bancar de 400.000 de euro, deși ea avea deja un depozit bancar în sumă de 440.110 de euro, „pentru că i-a fost teamă să nu intre banca în faliment”.

Audiată la DNA, Nica a început, susțin judecătorii în motivare, să se încurce în explicații. Ulterior, ea a susținut că diferența de preț a imobilului, de 250.000 de euro, a împrumutat-o de la o persoană din anturajul lui Sorin Oprescu.

Puși în fața acestor explicații, judecătorii Curții de Apel București au subliniat în motivarea deciziei lor faptul că „se constată, fără dificultate, caracterul incoerent, inconsecvent, contradictoriu și neverosimil al acestei declarații, prin care martorul încearcă o serie de justificări pentru proveniența banilor folosiți la cumpărarea imobilului”.

Probele, spun judecătorii, „nu sunt în măsură să atribuie o proveniență licită sumelor folosite de martor la cumpărarea imobilului, ci, dimpotrivă, fac dovada executării unor acțiuni pentru pierderea naturii reale a banilor folosiți, prin crearea de datorii fictive și de circuite bănești, bancare sau în numerar, nefirești”. 

Judecătorii au luat măsura confiscării extinse a imobilului din Primăverii, despre care au decis că a fost „cumpărat de inculpatul Oprescu Sorin-Mircea prin interpusul persoană interesată Nica Adriana-Elena”.

Inculpatul Oprescu Sorin-Mircea şi martorul Nica Adriana-Elena au realizat venituri nejustificate în sumă totală de 3.164.428 de lei.

Motivarea Curții de Apel București:

Oprescu: „Bani de trimis nepoților la Viena”

Cuplul Sorin Oprescu – Adriana Nica a interesat în proces doar din perspectiva banilor. Nici familia nu a fost referită. Cel care a introdus familia în dosar a fost chiar Sorin Oprescu. În seara flagrantului din 2015, el a spus că cei 145.000 de dolari și 75.000 de lei găsiți în casă, care nu fuseseră impozitați în România, ci „economisiți din pensia tatălui”, urmau să ajungă în străinătate, pentru studiile nepoților. 

***

Cât de mulți erau banii și care era sistemul prin care erau scoși din Primărie, în episodul al doilea: Judecătorii care l-au condamnat povestesc șocați efectul „corupției și imposturii” din Primăria lui Oprescu: „Primarul general a strigat: «Grenadă!»”. Ce s-a întâmplat?

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro