- În loc să ceară claritate spitalelor, Sorina Pintea a ales soluția cea mai simplă: raderea voluntarilor.
- „Au fost dați afară ca niște măsele stricate”, povestesc surse din spitale.
- Problema e că așa sunt afectați zeci de chirurgi, oncologi și ginecologi care făceau voluntariat, fiindu-le plătite doar gărzile, în timp ce-și susțineau experiența în așteptarea unor posturi libere.
- Managerilor spitalelor li s-a cerut, neoficial de la Ministerul Sănătății să întrerupă aceste contracte.
- Cei de la Fundeni, Filantropia și din alte spitale spun că așteaptă indicații despre cum ar putea fi reluate aceste forme contractuale, deoarece medicii voluntari acopereau nevoi ale spitalelor la capitolul de resursă umană.
Analiză de Alexandra Nistoroiu
Spitale ca Institutul Clinic Fundeni, Institutul Oncologic București, Maternitatea Filantropia și multe altele au renunțat la colaborările cu medicii voluntari.
Managerii recunosc că baza deciziei a fost o directivă informală venită de la Ministerul Sănătății.
Ca medici voluntari lucrau mai multe categorii de medici. Cei mai mulți sunt specialiștii tineri, care nu au putut ocupa încă un post în spitalele publice. De pildă, pentru că nu au fost scoase la concurs posturi în specialitatea și în orașul lor. Așa că aleg să rămână în clinicile în care au făcut rezidențiatul și să capete în continuare experiență practică alături de profesorii lor.
„Un an pe bară, în cazul chirurgilor, poate fi moarte profesională, îți ieși din mână”, a explicat pentru Libertatea un medic specialist în chirurgie generală de ce colegii lui tineri preferă chiar și astfel de contracte de voluntariat inactivității.
Fenomenul voluntariatului e unul complex: de la medici tineri și până la parlamentari
Medicii voluntari care s-au văzut eliminați din sistem de pe-o zi pe alta sunt fie medici care s-au pensionat, dar încă vin și-și împărtășesc experiența profesională colegilor mai tineri, fie doctoranzi, care fac și gărzi în spital și nu vor să se rupă de activitatea medicală pe perioada doctoratului.
Și o minoritate, pe care însă nu o putem ignora, sunt medicii care au intrat în politică, au ajuns chiar în Parlament și, pe perioada mandatului, păstrează această formă de colaborare cu un spital, pentru ca la finalul mandatului să se poată întoarce în activitatea clinică.
Ministrul a luat o decizie care-i afectează pe toți, la grămadă
Decizia de sistare a contractelor a fost luată în masă, nu în urma analizei fiecărui caz individual.
Contractele de voluntariat, atunci când sunt încheiate cu acte în regulă, nu ca în cazul falsei rezidentei Raluca Bîrsan, pot fi o cale de a suplini, pe termen scurt și mediu, lipsurile spitalelor pe anumite specialități sărăcite de resursa umană, dar și de a oferi specialiștilor tineri șanse mai bune să învețe și să se pregătească mai bine pentru viitorul concurs pe post.
Câtă vreme nu sunt folosite abuziv, ca înlocuire pe termen lung a contractelor de muncă, pot fi soluții la probleme punctuale.
În urma anchetei Libertatea despre cazul falsului ginecolog Raluca Bîrsan, ministrul sănătății Sorina Pintea a anunțat că instituția pe care o conduce va centraliza toate datele legate de medicii voluntari din sistemul public de sănătate.
Cazul Ralucăi Bîrsan făcea și ministerul, și publicul conștienți că nu există o astfel de bază de date, că nimeni nu știe câți medici voluntari lucrează în spitalele de stat, ce activitate derulează și nici în ce condiții au fost încheiate contractele.
Decizia ministerului de a centraliza datele părea mai mult decât binevenită, părea menită să facă lumină într-o zonă opacă a sistemului. Dar lucrurile nu s-au oprit aici.
Cazul Filantropia
20 de medici ginecologi voluntari la Filantropia au fost determinați să plece, spun surse din interiorul spitalului. Lucrau și la stat, și la privat.
Pentru partea clinică, aveau cabinete sau lucrau în policlinici private, unde-și monitorizau pacientele. Însă nașterile sau alte intervenții chirurgicale aveau loc la Spitalul Filantropia. Bună sau rea, așa arăta relația de simbioză dintre acești medici și spital.
„Au fost dați afară ca niște măsele stricate”, a declarat o sursă din interiorul Spitalului Filantropia, care a preferat să rămână anonimă.
„Au crescut aici ca rezidenți, s-au specializat și au continuat să lucreze la noi, într-o formă de colaborare care-a fost legală la vremea respectivă. Toți acești colaboratori sunt de calitate, dar, neputând să fie integrați în spital și lucrând în alte clinici private, vin și-și mențin trainingul profesional colaborând cu noi, nu numai operând sau asistând nașteri, lucru pe care li-l conferă ca drept diploma lor, dar vin și se instruiesc la noi și în ședințele academice săptămânale. Respectă toate protocoalele noastre, sunt oameni valoroși”.
Reputația unui spital bun, care nu determină femeile să facă cezariană
Filantropia a condus topul nașterilor în România; în 2018 maternitatea a avut 5.200 de nașteri. Din punctul de vedere al respectării protocoalelor, în comunitatea medicală este spitalul dat cel mai adesea exemplu de bună practică pentru felul în care abordează problema raportului nașteri vaginale-cezariene. Cu o rată a cezarienelor de 45,77% în 2018 (cea mai mică din Capitală), spitalul are reputația bună de a nu împinge femeile către cezariană când acestea nu au nevoie de intervenție, dar și de a le oferi intervenția fără probleme celor care au nevoie de această procedură chirurgicală.
„În România, pacienții nu vin după spital, vin după medic. Pacientele veneau aici după ei. Nu era situația de la Ilfov, acolo e reprobabil ce s-a întâmplat. Este o situație care va determina medicii să plece din țară, demotivându-i”, a adăugat medicul din Spitalul Filantropia.
Lidia Kajanto, managerul Institutului Oncologic București: «Copiii stăteau și învățau. Așteptau să dea concurs pe post»
Și la Institutul Oncologic București au fost sistate, peste noapte, contractele celor șapte medici voluntari de la – chirurgi, oncologi și radioterapeuți.
Managerul Lidia Kajanto spune că la baza deciziei au stat informațiile venite de la Ministerul Sănătății: „Ni s-a spus că nu mai au voie să facă. Am avut contracte de voluntariat încheiate cu medicii noștri, adică medici care au făcut rezidențiatul la noi, erau deja specialiști și încă n-aveau post. Aveau și contract separat de gărzi la noi în spital”.
Am întrebat managerul IOB și de ce au fost inițial încheiate aceste contracte. „Copiii stăteau și învățau. Voiau să ajute, să rămână în activitate și să nu uite meseria. Până se organizează concursul, trebuie să rămână undeva. Dacă te rupi luni bune de spital, nu te mai ia nimeni, că n-ai experiență”.
În afară de specialiștii tineri, mai avea tot contract de medic voluntar și conf. dr. Ioan Timaru – chirurg toracic, pensionat la vârsta de 55 de ani la Spitalul Militar. După 65 de ani a rămas ca medic voluntar, venea în spital și-i forma pe colegii mai tineri. Ca să poată face asta, managementul spitalului a găsit această formă de colaborare: „medic voluntar”.
„Sunt medici care aveau autorizație de liberă practică, toată documentația care-a stat la baza încheierii acelor contracte a fost aceeași ca la un angajat”, a insistat Lidia Kajanto.
Managerul Institutului Clinic Fundeni: «Le întrerupem până la noi informații»
Institutul Clinic Fundeni a renunțat și el recent atât la contractele de „medic voluntar” cu specialiștii tineri fără post, cât și cu doctoranzii care aveau activitate practică în spital.
Am rugat managerul Carmen Orban să comenteze situația: „Nu am renunțat de tot. Până ne transmite ministerul cum vor să fie făcute și în ce bază, am spus că le întrerupem până la noi informații”.
La închiderea ediției, Libertatea așteaptă informații oficiale despre numărul contractelor sistate astfel.
Argument legislativ
Există însă un argument legislativ important pentru rezilierea contractelor de voluntariat. Conform legii 78 din 2014 (legea voluntariatului), organizaţia-gazdă a activităţii de voluntariat trebuie să fie o „persoană juridică fără scop lucrativ”. Cu alte cuvinte, spitalele nu pot fi organizaţii-gazdă conform legii, ci trebuie să existe un interpus între spital şi medicul voluntar (un ONG, fundaţie, asociaţie).
Foto: Hepta
Citește și:
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro