„Veniti repede, sotia mea s-a sinucis”. Era trecut putin peste ora sapte dimineata cand ofiterul de serviciu de la 955 a primit apelul de urgenta. La capatul celalalt al firului era Victor Athanasie Stanculescu, generalul care a detinut o functie-cheie in armata lui Ceausescu, apoi a lui Iliescu. La scurt timp de la anuntarea tragediei, in curtea vilei misunau criminalistii care faceau primele masuratori. Pe caldaram zacea, fara suflare, chiar sub geamul apartamentului ei, femeia. Murise pe loc din cauza ranii de la cap. Sotia fostului demnitar era imbracata cu pantaloni de piele maro, o geaca de blugi si o bluza neagra, iar in picioare purta cizme negre.
Nimeni nu poate explica gestul femeii. Niciodata nu si-a strigat durerea sau nemultumirile. Poate boala incurabila de care suferea – leucemie, se spune – sa o fi zdruncinat atat de tare incat sa o faca sa renunte la a mai trai? Nimeni nu poate sti. Poate secrete grele, numai de ea stiute, legate de acele zile fierbinti ale lunii decembrie 89, de afaceri mari, in care barbatul ei a fost implicat si de numele celor care au ajuns in varful piramidei in cei 14 ani scursi de atunci au fost o povara mult prea apasatoare. Probabil. Cert e ca, in mesajul adresat posteritatii, pe care l-a datat 22 decembrie 2003, ziua pe care nu a mai apucat-o, a pus la zid potentati ai momentului, ale caror nume s-a ferit sa le astearna pe hartie.
Fostul premier Petre Roman crede ca Elena a suferit o cadere psihica din cauza speculatiilor, u-neori foarte agresive, facute la adresa sotului ei. Pe de alta parte, Traian Orban, presedintele Asociatiei timisorene „Memorialul Revolutiei”, face o legatura directa intre moartea femeii si implicarea generalului in reprimarea demonstratiilor de la Timisoara: „Nu a mai suportat culpa sotului”.

Generalul care detine secretele Revolutiei
Victor Athanasie Stanculescu a intrat in istorie prin celebrul sau picior in ghips din timpul eve-nimentelor din decembrie 1989, cand acest „accident” l-a scutit de a raspunde ordinelor lui Ceausescu in ziua de 21 decembrie. Din pacate, ideea cu aparatul ghipsat nu i-a venit si in timpul anterioarelor manifestatii de la Timisoara, Stanculescu fiind judecat si condamnat in 1999 la o pedeapsa cu inchisoarea de 15 ani, fiind gasit vinovat pentru uciderea a 72 de timisoreni si ranirea altor 253. La proces, martorul principal al acuzarii, fostul prim- secretar al judetului Timis, Radu Balan, a spus ca Victor Stanculescu a dat ordin de deschidere a focului impotriva demonstrantilor. Cativa ani mai tarziu, fostul procuror general Tanase Joita a declarat recurs in anulare impotriva sentintei din 1999, recurs care se va judeca in martie 2004.
Stanculescu a fost numit dupa 1989 ministru al apararii, de aici tragandu-i-se un alt dosar penal, cunoscut sub numele de „Motorola”. in 1997, generalul a fost pus sub acuzare, impreuna cu alte sapte persoane, fiindca a avizat ilegal un import de tehnologie de comunicatii. Fapta s-a prescris. in toti acesti ani, dupa pensionarea de la MApN, fostul general s-a aflat in stafful firmei Balli, cu sediul general la Londra.
Despre Stanculescu s-au spus multe:. omul-cheie in comertul cu arme desfasurat de regimul Ceausescu, cand conducea Departamentul de inzestrare al Armatei. in vara anului 89, el si sotia sa si-au petrecut concediul la Balaton, in Ungaria, unde, conform unor surse, s-ar fi aflat in compania ministrului ungar al a-pararii si a unui comandant al Armatei Forta Sud a URSS. Potrivit unor surse ungare, citate de presa anilor 90, generalul Stanculescu s-ar fi angajat atunci ca armata romana nu va interveni in cazul unor actiuni anticomuniste. s-a ocupat de detaliile tehnice ale executiei sotilor Ceausescu.

 
 

Urmărește-ne pe Google News