Soțul Ilenei Badiu, Dr. Cătălin Badiu a operat doi pacienți cu COVID-19. „Sper ca lumea să nu uite ce înseamnă boala după această pandemie”

Între operații pe inimă și consultat pacienți, soțul Ilenei Badiu și-a făcut timp să-i povestească Cristinei Stănciulescu cum resimte el această pandemie din punct de vedere al unui medic aflat în prima linie și mai ales cum încearcă să lupte cu pandemia.

Ai făcut școala în Germania, ai practicat medicina în Germania, ai trăit ani de zile acolo. Germania se remarcă acum într-un număr de decese mai mic, deși cel de îmbolnăviri este foarte mare. Ce au făcut ei diferit?

Sunt în discuții permanente cu colegii din Germania și, în perioada asta, am vorbit foarte mult cu ei despre aceste lucruri. Mai întâi trebuie știut că Germania are o tradiție în epidemiologie, are Institutul Robert Koch care, pe lângă faptul că este foarte bine finanțat, este și de mare renume. Iar Germania este o țară care face în mod frecvent exerciții pentru epidemii și pandemii și, în afară de asta are un sistem medical mult mai bine finanțat decât la noi, de fapt, extrem de bine finanțat. La o populație de 80 de milioane, Germania avea, în ianuarie 2020, 28000 de paturi de terapie intensivă care s-au dublat în ultimele  săptămâni. Venitilatoarele, care joacă un rol important în această pandemie, sunt în mare măsură produse chiar în Germania și toate aceste lucruri adunate evident contează. Iar Germania a mai avut un avantaj față de Italia, să spunem, și anume că a avut câteva săptămâni la dispoziție să observe evoluția din Italia și a putut să se pregătească bine.

Recomandări

Un posibil scenariu în războiul dintre Rusia și Ucraina. Sergiy Gerasymchuk, expert ucrainean în securitate: „Numai epuizarea ambelor părți poate duce la o încetare viabilă a focului” | Interviu

În aceste zile și în aceste timpuri îți lipsește Germania? Ți-e dor de ea?

O să fiu sincer. Mama are 82 de ani, este acum la Munchen. Își planificase să vină în România la începutul lunii martie, ca de fiecare dată. Și am luat decizia să rămână în Germania pentru că simțeam că este mai în siguranță acolo, din mai multe puncte de vedere, nu numai medical. Îmi lipsește organizarea nemțească…  Nemții sunt extrem de bun organizatori și asta se vede și acum, sunt foarte bine pregătiți, logistica este aproape de perfecțiune în Germania și este mult mai relaxant să trăiești într-un astfel de sistem. La noi este mai greu de organizat, angrenajele nu sunt unse, rotițele nu sunt întotdeauna la locul lor sau nu-și știu întotdeauna rolul.

Virusul de acest tip îi afectează și pe cei cu boli cardiovasculare?

Da, îi afectează. Din păcate, există comorbidități care fac ca mortalitatea să fie crescută în momentul infectării cu acest virus, pe lângă diabet și obezitate, bolile cardiovasculare joacă un rol esențial. E demonstrat deja, după câteva luni de zile, că pacienții cu un istoric de boli cardiovasculare au o mortalitate mai mare. Pe de altă parte trebuie spus că au fost și pacienți care nu au avut nicio comorbiditate și la care acest virus a afectat mușchiul inimii. Așa cum la unii a afectat plămânul, la alții a afectat mușchiul inimii. Pacienții au produs diferite forme de miocardită care, de multe ori, a dus la aritmii și la deces.

Recomandări

Guvernul Colectiv. La nouă ani de la tragedie, demisionarul Victor Ponta și colegii lui de cabinet sunt în continuare în prim-planul politicii

Spitalul Universitar este spital de urgență. Câte paturi are la ATI?

Are aproximativ 40 de paturi de terapie intensivă, dacă țin minte bine cifra și cred că au mai fost adăugate câteva paturi suplimentare.

Când spunem „paturi de terapie intensivă” nu ne referim neapărat la un pat.

Nu, ne referim și la un pat, dar și la un ventilator, perfuzoare, monitorizare, deci un echipament destul de amplu. Și consumabilele de terapie intensivă. Și înseamnă și personalul. Și nu uitați că personalul a fost o mare problemă în România. Nu există suficiente asistente, infirmiere, sau chiar medici.

Pacienții care vin la spital ar trebui testați?

Recomandări

Maia Sandu obține o victorie a la Pirus: o victorie importantă care anunță un an foarte greu

Ar trebui, dar din păcate nu se poate la toți, pentru că unii ajung direct pe masa de urgență și nu există timp pentru testare. Noi oricum încercăm să nu operăm cronici, sau pe cei la care operația nu este necesară acum. Limităm programul numai la urgențe și, din aceste urgențe, dacă există o suspiciune, se testează atât timp cât urgența nu este absolută și putem aștepta 10, 15 ore până la rezultat. Fiecare pacient trebuie considerat ca un potențial purtător de Coronavirus, dar este foarte greu să îi testezi pe toți.

Interviul integral îl puteți citi pe www.cristinastanciulescu.ro

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro