„Spălătoria de bani a Azerbaidjanului”. Fondul secret de trei miliarde de dolari, folosit pentru a cumpăra „prieteni”

În perioada 2012-2014, Azerbaidjan a cheltuit 3 miliarde de dolari pentru a obține susținători în străinătate, inclusiv la Consiliul Europei (CoE), potrivit anchetei numite „Laundromat”, efectuată de Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) şi aproximativ zece ziare europene.

Aproximativ 16.000 de tranzacții trecute sunt analizate cu atenție în cadrul anchetei. Potrivit Le Monde, aceste tranzacții „formează doar partea vizibilă a aisbergului”. Ele au fost efectuate de către „patru societăți înregistrate în Marea Britanie, legate de regimul azer”, prin prin filiala estonă a Danske Bank.

Cele patru societăți au fost de atunci dizolvate, notează The Guardian. De altfel, Danske Bank a anunţat în martie că procedurile împotriva spălării banilor erau insuficiente la acea vreme în Estonia, dar că această ţară a luat „măsurile necesare pentru a le remedia”.

Tranzacțiile arată un sistem care servește la „spălarea fondurilor cu o provenienţă îndoielnică, finanţarea stilului de viaţă al unor râzgâiaţi ai soartei din cadrul regimului şi la cumpărarea cu bani grei a unor prietenii în străinătate”, după cum notează Le Monde.

Astfel, Azerbaidjanul ar căuta susținători în conflictul cu Armenia în centrul căruia se Nagorno-Karabah. În plus, Erevenaul ar mai încerca „să reducă la liniște criticile cu privire la reprimarea politică orchestrată de clanul preşedintelui Ilham Aliev, aflat la putere de 14 ani”.

Recomandări

Donald Trump a vorbit cu Vladimir Putin şi i-a spus liderului de la Kremlin să nu provoace o escaladare în Ucraina

Printre cei care ar fi beneficiat de bani din partea fostei republici soviectice se numără și foști reprezentanți ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, arată intestigația jurnalistică.Printre aceștia s-ar număra italianul Luca Volonte, care a condus grupul popularilor europeni din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. El ar fi primit două milioane de euro pentru a convinge Consiliul Europei să voteze împotriva unui raport despre deţinuţii politici din Azerbaidjan.

De altfel, Consiliul Europei a numit, în luna iunie, trei experți să ancheteze acuzațiile de corupție care îi vizează pe unii dintre membrii săi sau foștii săi membri. Cei trei experți (fostul judecător antiterorist francez Jean-Louis Bruguière, fostul preşedinte al Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) – britanicul Nicolas Bratza  şi jurista suedeză Elisabet Fura) au început săptămâna aceasta, la Strasbourg, în estul Franţei, să audieze martori, potrivit site-ului APCE. Aceste audieri sunt prevăzute până joi, în „confidenţialitatea cea mai absolută”, se precizează pe site.

În plus, peste 400.000 de euro ar fi ajuns în conturile soţului directoarei generale a UNESCO.  Aceasta a organizat, în 2013, la sediul UNESCO din Paris o expoziţie de fotografie cu titlul „Azerbaidjan – tărâmul toleranţei”. Despre aceeaşi ţară, alte organizaţii spuneau că încarcerează jurnalişti pe bandă rulantă, că inventează fapte penale pentru opozanţi şi că aplica rele tratamente deţinuţilor din închisori, derapaje ignorate de multe ori inclusiv de presa occidentală.

Recomandări

Marile lanțuri de magazine ar putea primi amenzi drastice, dacă aplică adaosuri diferite la produse din aceeași categorie sau scot de la raft produse fără justificare

RISE Project arată că în aşa-numita spălătorie de bani a Azerbaidjanului un rol l-a jucat şi România.  În ţara noastră ar fi intrat peste 1,3 milioane de euro, bani care au mers printre altele şi la şeful filialei româneşti a companiei petroliere Socar, dar şi la clubul de fotbal Oţelul Galaţi, care ar fi încasat peste 100 de mii de euro pentru transferarea atacantului Marius Pena la echipa FC Baku.

Citește și: ANALIZĂ | Care sunt principalele surse de venit ale Coreei de Nord. Cum își permite țara comunistă continuarea programelor balistic și nuclear

Foto: EPA

Urmărește-ne pe Google News