Experții susțin că taxa prezentată de
Gabriela Firea trebuia anunțată alături de măsuri suplimentare, de la plantarea
de arbori și realizarea de spații verzi la construirea de parcări sau transport
public integrat.
Sub minimul european la spațiul verde
Bucureștiul ar avea, în acest moment, 23,21 de metri pătrați de spații verzi per locuitor, în condițiile în care legislația, atât cea europeană, cât și cea națională, prevede un minimum de 26 de metri pătrați.
de spații verzi pentru fiecare locuitor – este ponderea recomandată de Organizația Mondială a Sănătății. Cifra este mai mult decât dublă față de situația actuală a Capitalei.
Spre comparație, Viena avea, în anul 2012,
o suprafață de 120 de metri pătrați de spațiu verde per locuitor, fiind urmată de
Helsinki (100) și Stockholm (86).
Capitale mult mai mari decât Bucureștiul
aveau mai mult spațiu verde, printre ele fiind Londra, cu 27 metri pătrați, Berlin
– 38 de metri pătrați și Roma – 45 de metri pătrați.
Datele Eurostat
arată că suprafața împădurită a Bucureștiului este echivalentul a 7,5% din
suprafața totală.
Aceleași date europene susțin însă că
Bucureștiul ar avea doar 1,88 de milioane de locuitori. Institutul Național de
Statistică (INS) dă oficial o populație de 2,1 milioane, însă numărul real este
mai apropiat de 2,5 milioane.
Defrișări masive
În funcție de studiile citate, în 1989, fiecare locuitor din București avea la dispoziție, în medie, o suprafață de 16,79 de metri pătrați de spații verzi. Cea mai mare suprafață de spații verzi atinsă în 1989 și indicată în unul din aceste studii a fost de 21,19 metri pătrați per locuitor, iar cea totală, de 34.712.237 de metri pătrați, adică 3.471 de hectare.
Doar 9 metri pătrați pentru fiecare bucureștean
După Revoluție a urmat tranziția, în
București s-a construit haotic, s-au făcut parcări, mall-uri, blocuri pe spații
verzi, s-au pus borduri peste borduri și s-au retrocedat spații în interiorul
unor parcuri.
În 2006, un raport al Primăriei Capitalei
arăta că suprafața de spațiu verde per locuitor s-a redus la 9,67 de metri
pătrați.
Din suprafața verde, cele mai importante
sunt parcurile și grădinile, însă acestea erau în 2006 doar 19,5% din total. Mai
precis, doar 1,88 de metri pătrați de locuitor, în condițiile în care norma
recomandată este de 8 metri pătrați de parc pe locuitor și 6 metri pătrați de
grădini pe locuitor.
Un alt studiu indica faptul că, în 2004, suprafața
totală de spațiu verde din București a scăzut la jumătate, până la 17.082.024
de metri pătrați, adică 1.708 hectare.
Primăria raportează peste 23 mp de spațiu verde pentru fiecare bucureștean, Curtea de Conturi dă sub 10 mp
Ulterior, cifrele au început să crească amețitor.
Bucureștiul a deschis în 2009 un Registru Verde, care făcea inventarul parcurilor
și al copacilor.
Măsurătorile din anul 2011 au scos la
iveală 23,21 de metri pătrați pe locuitor, mai mult decât dublu față de cifrele
anterioare.
Acestea indicau
existența a 4.512 hectare de spații verzi,
dintre care 1.757 se aflau în sectorul 1. Numărul este aproape triplu față de
cele 1.708 hectare raportate în 2004 în tot Bucureștiul.
Curtea
de Conturi a arătat însă că această creștere
masivă a suprafeței de spații verzi pe locuitor a fost făcută artificial:
oamenii Primăriei au numărat și spațiile verzi deținute de locuitori pe
proprietățile lor, precum și cele deținute de persoane juridice, plus Pădurea
Băneasa, din nordul Capitalei.
“În primul rând, diferența vine din faptul că Registrul Verde include și curțile private, dar acestea nu sunt spații verzi de-adevăratelea. Publicul nu are acces la ele. Atunci s-au băgat foarte multe, e trecut și Lacul Herăstrău, care are 80 de hectare”, a declarat, pentru Libertatea, D.
Diana Culescu, președintele Asociației Peisagiștilor din România
Potrivit Curții de Conturi, Bucureștiul
avea în 2014 doar 9,86 de metri pătrați de spațiu verde pe locuitor, nu 23,21,
cât anunțau autoritățile.
Mai puțin de un copac pentru fiecare bucureștean
Registrul Verde consemna și 1,71 de milioane de arbori ocrotiți, adică mai puțin de un copac de om.
Atât îi revine fiecărui bucureștean.
I-am întrebat pe reprezentanții Primăriei Capitalei câți copaci au fost plantați de Municipalitate din 2016 și care sunt cauzele variațiilor privind spațiile verzi per locuitor, dar și dacă banii din vinieta pe care autoritatea locală vrea să o introducă pentru București vor fi folosiți pentru creșterea spațiului verde, dar până în acest moment nu am primit răspunsuri.
Primăria Capitalei anunța, într-un
comunicat din aprilie 2017, că în București au fost retrocedate, în perioada
2001-2013, suprafețe însemnând 36 de hectare de terenuri situate în parcuri.
De asemenea, alte 23 de hectare au fost
restituite în locuri de joacă și spații verzi.
Asociația Peisagiștilor: Taxa de poluare, un „demers incomplet”
Copacii reduc poluarea, produc oxigen și
rețin praful. De asemenea, aceștia au un rol și în reținerea apei atunci când
sunt ploi sau inundații.
Diana Culescu spune că Registrul Verde
trebuie actualizat, pentru a se putea urmări fiecare copac și a preveni tăieri
abuzive. Aceasta lucrează deja la o aplicație care inventariază arborii din
Cișmigiu, dar și dintr-o grădină din Florești, județul Prahova.
Șefa peisagiștilor susține că taxa anunțată
de Primăria Capitalei este un demers incomplet, pentru că aceasta ar fi trebuit
anunțată alături de mai multe măsuri, care să fie legate între ele.
“Trebuie niște intervenții coordonate: ar trebui să se planteze arbori, să se facă spații verzi, să se facă parcări. La noi, parcarea înseamnă beton, în Vest se fac un fel de păduri și acolo se parchează mașinile, se realizează și alte activități. De asemenea, ar trebui să se folosească beton permeabil, ca să nu existe probleme cu preluarea apei la ploi”, a spus Culescu.
În opinia ei, taxa de poluare nu este, în
realitate, o soluție.
“Nu poți să pui o astfel de taxă fără un transport public integrat, ca să știe omul exact cât face, să nu stea 2-3 ore să aștepte. Altfel, e chiar o taxă pentru săraci”, a adăugat Diana Culescu.
Potrivit proiectului Primăriei Capitalei, cei
cu mașini care nu sunt înmatriculate în București și Ilfov ar urma să plătească
o vinietă de 10 lei pe zi, începând cu 2020. De asemenea, proprietarii
de autoturisme care nu respectă norma de poluare Euro 3 nu vor mai avea voie în
centrul Capitalei.