Specialist, după prăbușirea din Dobrogea: „Nu știm cauza, elicopterele Puma ale aviației militare sunt foarte bune ca platformă, dar au lipsuri de sisteme moderne”

Șapte militari au decedat miercuri seară în urma unui accident în Dobrogea. Un elicopter IAR 330-Puma, care încerca să ajungă la locul prăbușirii unui MiG, s-a căzut la rându-i. Un specialist în aviație, care s-a consultat și cu piloți de la baza Kogălniceanu, de aceea a și ales să nu-i dăm numele, discută nu despre accident în sine, care rămâne să fie evaluat de către experți, ci despre condițiile meteo existente și despre dotarea aparatelor IAR 330-Puma. 

– Nu există încă date oficiale despre căderea elicopterului Puma și nu intrăm în speculații. Ce fel de elicoptere sunt Pumele?
– Sunt elicoptere foarte bune la bază, competitive, dar le lipsesc anumite lucruri, în special celor aflate în dotarea armatei române. Le lipsesc sisteme moderne, e mare nevoie să fie modernizate.

– Ce vreme era?
– Le-am extras de pe site-ul de specialitate allmetstat. Acolo e buletinul meteo de când a fost accidentul. Când ai un grad Celsius iar temperatura punctului de rouă e 0 grade, înseamnă că umiditatea e la 95%. Asta la sol. Dacă urci, scade temperatura. Și atunci pot îngheța micropicăturile de apă din aer pe palele elicopterului, pe senzorii aeronavelor.

– Și atunci intră în funcțiune sisteme antigivraj?
– Da. Dar pe palele elicopterului, dacă nu ai degivrare la pale, se adună cantități enorme de gheață foarte repede și se prăbușește, pentru că nu se mai poate asigura portanță. Palele elicopterului sunt niște aripi rotitoare, au un anumit profil aerodinamic care, prin rotirea lor, produc forță de sustentație. Asta exact cum aripa produce portanță prin înaintarea prin masa de aer a avionului. De asta se numește aripă rotitoare.

Recomandări

Complicitate tacită PSD-PNL la tergiversarea revizuirii pensiilor militare. Cazul Avocatului Poporului: ținut în funcție, deși putea fi schimbat din vară

– Ce se întâmplă când se depune gheață?
– Se schimbă profilul aerodinamic și scade posibilitatea ca această aripă rotitoare să producă forța numită portanță. În funcție de gravitate, se pot produce accidente.

„Unele previn, dar nu fac degivrare”

– Ce dotări antigivraj al Pumele?
– Pumele aviației militare românești, cu excepția celor navalizate, nu au sistem antigivraj. E vulnerabilitatea lor. E și motivul pentru care nu au fost, de exemplu, trimise în cazul accidentului din Apuseni.

– Spuneați că doar unele au degivrare.
– Unele au antiicing. Nu deicing. Ce înseamnă asta: prevenirea givrajului, dar nu degivrare. Dar majoritatea nu au nici antiicing. E o vulnerabilitate a Pumelor. Repet, sunt foarte bune ca platformă, dar au lipsuri. Au antigivraj, dar nu degivrare.

CE ESTE FENOMENUL DE GIVRAJ? Specialistul explică pentru Libertatea

„Givrajul este depunerea unui strat de gheață pe o aeronavă. El este cauzat de condițiile meteorologice și poate să apară la sol sau în zbor la diferite altitudini, atunci când aeronava trece printr-o zonă care conține picături de apă suprarăcită.

Givrajul deteriorează calitățile aerodinamice ale aeronavei, de obicei sub forma scăderii portanței, ceea ce induce un mare risc de accident. În cazul avioanelor givrajul apare pe aripi, pe suprafețele de comandă, pe senzorii aparaturii de bord, în carburatorul motorului și pe alte suprafețe ale aeronavei.

Recomandări

Ultimatum de 24 de ore pentru Putin: „Ori oprește agresiunea, ori le dau ucrainenilor rachete Taurus să atace Rusia”, anunță Friedrich Merz, favoritul la postul de cancelar al Germaniei

În cazul elicopterelor givrajul afectează palele rotorului portant și ale rotorului anticuplu și duce la pierderea caracteristicilor aerodinamice ale aripii rotitoare a rotorului și pierderea capacității de a genera portanță”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro