Comentează-Unde se diagnostichează în prezent infecţiile cu coronavirus?
-Analiza pentru depistarea infecţiei cu coronavirus este costisitoare şi necesită un laborator de genetică. Pentru Sudul ţării cel mai bun din aceste laboratoare era la “Matei Balş”, de aceea într-o primă fază toate testele s-au făcut aici. Însă în acest moment diagnosticarea se face şi în celelalte centre regionale, aşa cum e cel de la Timişoara. Fiind puţine cazuri s-au preferat cele mai bune laboratoare din sistemul public.
Testul pentru coronavirus durează 4 ore
-În ce constă, de fapt, testul?
-Practic, ca şi în cazul unei gripe, se măsoară viremia din exudatul nazal, faringian sau secreţia bronşică – deci din tractul respirator.
-Pot să apară probleme dacă testul se face în alt oraş, deci la Bucureşti pentru ceva recoltat la Suceava?
-Nu există nicio problemă dacă testul se face în altă localitate, există nişte medii speciale, proba este recolată în condiţii de sterilitate.
Realizarea unui test durează cam patru ore. Iar laboratorul poate face mai multe teste în paralel.
-Câte teste se pot face la „Matei Balş” într-o zi?
În prezent, la laboratorul de la “Balş” se pot face câteva zeci de teste pe zi. Trebuie spus şi că, dacă epidemia va creşte în dimensiuni şi vom avea un număr mare de cazuri, ceea ce, din păcate, este foarte probabil, atunci, pe de-o parte, testele vor fi efectuate în orice alte laboratoare de genetică – private, de exemplu. Şi pe de altă parte, de la un punct încolo se va renunţa la testele de laborator, oamenii vor fi trataţi conform simptomatologiei.
Dacă epidemia creşte mult, atunci cei cu forme uşoare nu vor mai fi internaţi, ci trataţi acasă, pentru ca în spitale să fie tratate cele mai grave dintre cazuri, cei la care infecţia este severă.
Dr. Adrian Marinescu:
-Ce înseamnă asta?
-Abordarea se va schimba practic în funcţie de dimensiunea epidemiei. Atunci nu diagnosticarea va fi cea mai importantă, ci tratarea corectă a celor mai severe cazuri, precum şi toate măsurile pentru evitarea răspândirii bolii.
Pacienţii din România, diagnosticaţi pe finalul bolii
-De ce la mai multe din cazurile din România, pacienţii s-au vindecat aproape imediat după diagnosticare?
-În majoritatea cazurilor, infecţia trece de la sine ca o răceală comună, în câteva zile până la o săptămână. Cel mai probabil aceşti pacienţi au fost diagnosticaţi în ultima sau penultima zi a evoluţiei infecţiei.
Pentru ca un pacient să fie considerat vindecat este nevoie de 2 teste negative, efectuate la distanţă de 24 de ore unul de celălalt.
Dr. Adrian Marinescu:
Trebuie spus că dacă pacienţii sunt asimptomatici, şansele sunt foarte mici ca ei să dea mai departe boala, pentru că nu strănută, nu tuşesc, deci sunt şanse mult mai mici să transmită virusul mai departe.
Va fi nevoie de cel puţin 6 echipamente de protecţie pe zi pentru un pacient
-De câte echipamente speciale de protecţie, combinezoane este nevoie pentru a trata în condiţii de siguranţă un pacient infectat cu coronavirus, şi simptomatic?
-Dacă vorbim de o formă uşoară a infecţiei, deci pacientul nu necesită terapie intensivă, el va fi practic îngrijit de câte un medic, o asistentă şi o infirmieră, pe tură -asta înseamnă 6 persoane care intră în contact cu el într-o zi. Deci 6 combinezoane necesare într-o zi.
În cazul în care vorbim de un pacient cu o formă gravă a infecţiei, deci mutat la terapie intensivă, se adaugă încă un medic, de terapie intensivă, şi probabil vor fi 3 asistente, nu două, deci ar fi necesare cam 9 echipamente complete de protecţie într-o zi.
Sigur, vorbim de o simulare momentan, nu este o cifră bătută în cuie. La mai multe cazuri, e posibil ca un asistent medical să se ocupe toată ziua doar de doi bolnavi infectaţi cu coronavirus şi să nu mai vadă de alte cazuri.
În momentul în care consultă pacienţii încă nediagnosticaţi, medicii pot folosi halatele şi mănuşile pe care le folosesc şi în mod obişnuit în secţiile de boli infecţioase.
OMS spune în ce situaţii sunt necesare combinezoanele – ele sunt obligatorii la personalul care se ocupă de curăţenie în salon, de exemplu. Nu sunt însă obligatorii când medicul consultă un pacient asimptomatic.