Un IT-ist român în Canada este, în vremuri de pandemie, voluntar pentru oamenii fără adăpost

Divizia din care face parte triază oamenii și îi dirijează controlat către spitale și centrele de testare pentru depistarea virusului ucigaș.

Imediat ce virusul s-a întins, am realizat că vor fi oameni amărâți care vor avea nevoie de ajutor. Așa că m-am oferit voluntar să lucrez într-o nouă divizie a Primăriei Toronto care, împreună cu spitalele, centrele de testări și adăposturile, se ocupă de cei care stau pe străzi. Pentru că, în Canada, problema celor fără casă este una sensibilă, greu de gestionat și, cu atât mai mult, de rezolvat”

Alexandru Stan, specialist IT la Toronto:

Contabilizează zeci de cazuri de suspecți cu COVID-19

Din postura de voluntar în acest nou departament format din 24 de oameni – doi organizatori, doi dispeceri și 20 de șoferi -, românul a pus, deocamdată, lacăt pe calculatorul de serviciu. Înainte lucra – în echipă cu alți specialiști – la proiectele și programele destinate orașului Toronto.

Viața de voluntar în lupta cu coronavirusul se împarte acum între turele de noapte pe care le face ca dispecer într-un call-center unic în care sunt primite absolut toate alertele de posibile îmbolnăviri cu COVID-19 din adăposturi. Uneori este vorba de câteva pe seara, alteori, Alex numără chiar și câteva zeci. Nu o dată, a fost vorba chiar și de familii întregi. Ei sunt acum ”clienții” lui, oameni rămași din cine știe ce motive fără un acoperiș deasupra capului.

Recomandări

De ce nimeni nu poate prezice strategia Trump 2.0 privind Ucraina

Românul decide unde și cu ce trebuie transportați suspecții de COVID-19

”Apelul de urgență vine întotdeauna de la shelter (n.r. adăpost), de la șeful de tură de acolo. Primim pe mail un formular cu datele persoanei suspecte de coronavirus. Eu sun înapoi la ei și cer elemente suplimentare legate de starea de sănătate a respectivului. Dacă poate să respire, dacă poate să meargă, dacă are febră, dacă e cooperant”, povestește românul.

În funcție de răspunsurile primite fac fișa de caz și iau rapid o decizie în privința mijlocului de transport pe care trebuie să-l trimit acolo pentru a-l duce la un spital unde va fi testat. Sau, dacă e grav, să alertez ambulanța”, explică Alexandru Stan procedura pe care trebuie să o urmeze, una cu care s-a familiarizat din mers pentru că niciodată nu a lucrat în sistemul social.

Primăria Toronto a înregistrat un singur caz de deces al unui homeless

În statisticile Primăriei Toronto a fost înregistrat până acum un singur deces al unui homeless, iar în întregul sistem de adăposturi sunt contabilizate 258 de cazuri active. Asta nu înseamnă că testările persoanelor fără adăpost încetează vreun moment. Șefii de tură din cămine cunosc legăturile, prieteniile care se leagă între aceștia și decid imediat să facă anchete epidemiologice pentru a-i depista pe toți contacții ce ar putea fi, la rându-le, infectați.

Recomandări

Cu banii la vedere. PSD a cheltuit 90% din suma totală pusă la bătaie de candidații la Președinție în prima săptămână de campanie

Drumul până la spital sau până la centrul de testare este asigurat de primărie, cu mașini prevăzute în interior cu despărțitoare din plexiglas. Șoferii – tot voluntari ca și Alex – sunt echipați cu mănuși, mască, ochelari și halat de protecție împotriva COVID-19.

Două zile pe holul spitalului, pe un scaun, în așteptarea rezultatelor analizelor

La spital însă, lucrurile sunt mai complicate pentru oamenii fără adăpost suspectați de a fi infectați cu coronavirus. Din cauza regulilor interne, cei aduși pentru testare nu primesc mâncare, nu primesc pat și nu sunt internați. Asta în condițiile în care, timp de 48 de ore, până ies rezultatele analizelor, sunt obligați să nu părăsească unitatea medicală. Două zile sunt ținuți pe holuri, pe un scaun.

”Odată ce au intrat pe poarta spitalului nu mai pot ieși 48 de ore. Sunt ținuți acolo pe un scaun, nu li dă un pat, nu li se face internare. Sunt ținuți două zile pe holuri. Noi nu putem interveni în procedurile spitalelor. Ce putem face este să le dăm oamenilor ceva de mâncare, un pachețel. Unii nu au nici dinți așa că, am luat decizia ca, pe lângă pachetul standard, să le dăm și un gift-card (n.r. un tichet) în valoare de 25 de dolari cu care să-și poată cumpăra de la fast-food-uri o supă, o hrană mai moale în cazul în care de pachet nu se pot atinge”, mai spune Alex.

Recomandări

Infractori prinși cu ajutorul inteligenței artificiale. Profesor dr. Vlad Niculescu Dincă: Trebuie să înțelegem aceste „unelte”, altfel există un risc real să fim toți tratați ca suspecți | Interviu

Au fugit din adăposturi și stau pe străzi

În perioada pandemiei, în Toronto a avut loc un fenomen ”invers”, mai spune românul. Oamenii fără adapost au fugit din centrele în care primesc asistență și s-au mutat în stradă. Sub poduri, sub autostrăzi. În orice loc mai ferit în care își pot ridica o colibă din cartoane sau își pot instala un cort. Preferă să stea sub cerul liber decât să se înghesuie în adăposturile supraaglomerate unde riscul de îmbolnăvire este uriaș.

Pe de altă parte, numărul adăposturilor s-a dovedit prea mic pentru valul de oameni care au nevoie să fie asistați de stat după ce au rămas fără bani și fără case. Astfel că municipalitatea a decis să cumpere mai multe hoteluri pe care proprietarii doborâți de criză le-au scos la vânzare și e deja în negocieri pentru a continua achizițiile de imobile care să fie transformate în adăposturi. În urmă cu câteva zile, 770 de camere de hotel erau deja doar la dispoziția oamenilor fără adăpost, mai spune Alex.

După testare, foarte mulți oameni fără adăpost fug

În aceste locuri sunt cazați temporar persoanele vulnerabile testate pentru COVID-19. Cei pozitivi ajung la ”recuperare” în foste hoteluri, iar cei negativi, la ”izolare”, în moteluri. Când perioada de tratament sau cele două săptămâni de carantină se vor fi încheiat, oamenii sunt preluați din nou de primărie și duși în adăposturile de unde au fost luați.

”Foarte mulți fug, pur și simplu după ce au fost testați. Cer șoferului nostru să-i lase în stradă. Legea canadiană îi dă dreptul la această libertate de alegere. Numai că, dacă e pozitiv sau suspect de COVID-19, nu se mai poate caza în nici un cămin. Fiecare homeless are un număr de identificare care îi arată apartenența la un cămin. Dacă e fugar, numărul lui este dat în alertă și omul nu mai este primit nicăieri. Rămâne pe străzi și devine un pericol, pentru ceilalți”, ne explică Alex care, de 15 ani trăiește în Canada alături de soția lui, Anca (45 de ani), și de cele două fetițe ale lor – Aileen (11 ani) si Audrey (8 ani).

Bătrânii din aziluri, abandonați de infirmieri. Armata a preluat centrele

Centrele de bătrâni reprezintă o altă zonă vulnerabilă în Canada. Oamenii internați acolo au fost abandonați de personalul medical. Românii povestesc cum infirmierii au ”dezertat” în masă și i-au lăsat pe bătrâni fără nici un ajutor.

”Ca multe alte instituții, nimic nu mai funcționează normal din cauza pandemiei. Deci nici căminele de bătrâni. După fuga personalului care s-a  plâns că este prost plătit și că lucrează fără protecție împotriva COVID-19, armata a preluat acele instituții și i-a ajutat pe oamenii abandonați. Nici măcar rudele lor nu pot să-i ajute, că nu au acces la ei. Sunt interzise vizitele. Acolo sunt focare mari. Peste 82 la sută dintre cele 5.000 de decese din țară sunt din casele de bătrâni. Unii dintre ei mor singuri…”, completează Anca Stan, regizor tehnic la postul național de radio al orașului Toronto.

În pandemie, a crescut violența domestică. Femeile și copiii sunt principalele victime

În rest, canadienii trăiesc după reguli care nu le sunt impuse, dar recomandate.

Ieșitul din casă se poate face fără documente justificative, poliția e pe străzi dar nu întreabă pe nimeni nimic. Amenzile se dau mai degrabă pentru cei care vor neapărat să stea la picnic, la iarbă verde. Magazinele alimentare sunt deschise și aprovizionate după ce perioada în care hârtia igienică, prosoapele de hârtie pentru bucătărie și făina erau un lux a trecut. Cozile însă au rămas.

Violența domestică a crescut alarmant, dovadă fiind  numărul mare de femei care, cu tot cu copiii lor, au plecat de acasă și au cerut ajutor primăriei pentru a fi cazate în adăposturile municipalității, precizează IT-istul român. 

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 4

Urmărește-ne pe Google News