Comentează„Cea mai mare teamă a mea este posibilitatea de a se dezvolta o tulpină autohtonă pe acest fond și s-o luăm de la capăt. (…) Asta ar fi cea mai mare tragedie care ar putea să se întâmple. Din păcate, suportăm cu toții consecințele lipsei de decizie”, a declarat medicul Gindrovel Dumitra, președintele grupului de vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicină a Familiei.
Medicul Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie, a precizat și el, pentru Spotmedia, că „există posibilitatea de a apărea o variantă românească, dar asta ar fi un coșmar”. Specialistul a explicat că evoluția noilor variante a avut loc în țări cu o mare densitate a populației, condiții de sărăcie, cu restricții foarte puține sau conduse de lideri politici care nu credeau în existența virusului, precum Jair Bolsonaro în Brazilia.
„De exemplu, tulpina Beta, cea din Africa de Sud, a apărut într-o țară care are un segment mare din populație imunodeprimată din cauza efectelor epidemiei HIV-SIDA”, a declarat medicul Emilian Popovici.
Un al treilea specialist, Alexandru Rafila, deputat PSD și președintele Societății de Microbiologie din România, a recunoscut că „teoretic există șansa apariției unei tulpini locale în contextul pandemic de astăzi”, dar a adăugat că e mai îngrijorat de un posibil colaps al sistemului sanitar decât de o astfel de evoluție a virusului.
Prima mutație care a provocat îngrijorare, varianta Alpha, a apărut în Marea Britanie într-o perioadă în care țara înregistra o medie de peste 25.000 de cazuri pe zi cu peste 450 de decese pe zi. A doua variantă de coronavirus a fost detectată în Africa de Sud, într-o perioadă cu peste 300 de decese pe zi, și a fost prima care a pus sub îndoială eficiența vaccinurilor.
A treia variantă de coronavirus a fost detectată în Brazilia în luna noiembrie 2020, stat în care s-au înregistrat în jur de 600.000 de decese.
Varianta Delta a stat în spatele dezastrului sanitar din India cu zeci de mii de infectare zilnică și mii de decese. Ea avea să devină ulterior dominantă la nivel global.
România a înregistrat în ultima săptămână o medie de 14.000-15.000 de cazuri zilnice și a atins vineri, 8 octombrie, cel mai mare număr de decese din pandemie, după ce 357 de persoane infectate și-au pierdut viață în 24 de ore.
Când se va termina pandemia?
„Din ce văd acum, valul 4 poate ține până în primăvară”, spune medicul Gindrovel Dumitra. „Durata acestui val pandemic depinde și de alți factori, cum ar fi gradul de conștientizare a pericolului din partea populației, dar și de câte persoane vor decide să se vaccineze”, completează specialistul.
În schimb, Medicul Emilian Popovici susține că valul 4 nu va fi foarte lung, din cauza faptului că tulpina Delta se va răspândi rapid în întreaga populație nevaccinată. „O să se ajungă în situația în care virusul nu mai are pe cine să infecteze”, consideră epidemiologul.
Profesorul Alexandru Rafila este de părere că valul 4 de pandemie se va stabiliza undeva la sfârșitul lunii octombrie. „Dar depinde la ce nivel va fi plafonul de infectare zilnică. Una e să se stabilizeze la 15.000 de cazuri pe zi și alta e mult mai jos”, a spus specialistul.
„Dacă oamenii vor merge să se vaccineze în număr foarte mare și vor respecta cu strictețe măsurile de protecție și distanțare, valul pandemic se va scurta, iar plafonul de infectare se poate stabiliza la un nivel mai scăzut”, conchide Alexandru Rafila.