Specialiștii demontează 7 mituri din jurul vaccinurilor anti-COVID. „Gândiţi-vă la el ca la un e-mail trimis sistemului vostru imun”

Miturile legate de vaccinul împotriva COVID-19 pot să se dovedească mai periculoase chiar decât celelalte teorii antivacciniste privind vaccinurile deja clasice. Pentru că, aşa cum spune Tom Phillips, editorul platformei de fact-checking Full Fact, pentru agenţia de presă PA: 

„Multă din această dezinformare se suprapune peste un teritoriu legitim de preocupare şi întrebări pe care oamenii le au despre viteza (producerii vaccinului) şi despre cât de bine au fost testate vaccinurile”.

Pe de altă parte, experţi medicali din întreaga lume se bucură că avem deja vaccinuri cu care să luptăm împotriva COVID-19. 

Dacă apare un iPhone nou, toată lumea stă la rând ca să obţină, printre primii, această nouă tehnologie. Nimeni nu-şi pune toate aceste întrebări şi nu a auzit mituri despre asta. Dar nu ne gândim la vaccinuri ca la minunile tehnologice care sunt cu adevărat.

Dr. Amesh Adalja, cercetător la Johns Hopkins, Baltimore:

Mitul 1: „Vaccinul a fost prea grăbit ca să fie sigur”

Chiar dacă vaccinurile Pfizer-BioNTech, Moderna sau AstraZeneca au fost dezvoltate rapid, în mai puţin de un an, cercetătorii au urmat exact aceleaşi proceduri şi etape pe care le-ar fi urmat pentru a testa orice alt tratament medical. 

„Cu siguranţă a fost o desfăşurare de forţe mult mai rapidă decât se întâmpla în mod obişnuit, dar asta nu înseamnă că au fost săriţi nişte paşi sau că au fost neglijate alte aspecte importante ale evaluării”, a explicat Virginia Pitzer, profesor asociat de epidemiologie la Yale School of Public Health, pentru publicaţia Today. 

Recomandări

Rezultate finale BEC alegeri prezidentiale, 4 mai. George Simion și Nicușor Dan în turul 2 pe 18 mai

Se bazau pe cercetarea deja existentă pentru alte virusuri 

„Motivul pentru care a fost posibil să dezvoltăm un vaccin atât de rapid este că procesul s-a bazat pe multă cercetare desfăşurată deja de ani buni”, a adăugat Pitzer.

O parte din dezvoltarea vaccinului împotriva COVID s-a bazat pe cercetări anterioare pentru vaccinul SARS, cercetare întreruptă când nu mai era necesară. Multe din lecţiile învăţate în căutarea unui vaccin pentru SARS au putut fi aplicate în cercetarea pentru un vaccin COVID.

O investiţie fără precedent

O altă explicaţie pentru viteza dezvoltării vaccinului este că investiţia în acest proiect, pe plan global, a fost unică până acum.

Cercetătorii petrec, de obicei, ani buni, trăgând de granturi, pentru a dezvolta şi testa vaccinuri potenţiale, însă dat fiind impactul global al COVID-19, lumea a fost necaracteristic de unită în lupta împotriva acestui virus. Miliarde de dolari au fost alocate cauzei.

Acest lucru a însemnat că oamenii de ştiinţă au putut să facă mai mulţi paşi în acelaşi timp, ceea ce a accelerat întregul proces. 

„În termeni de dezvoltare a vaccinurilor, nu s-au luat scurtături”, spune profesorul Jamie Triccas, şeful Catedrei de Boli Infecţioase de la Universitatea din Sydney pentru news.com.au.

Recomandări

Crin Antonescu își recunoaște înfrângerea electorală: „E ireversibil. Oamenii care m-au votat să decidă singuri pe cine vor susține în turul doi”

„Marea diferenţă între dezvoltarea vaccinului pentru COVID şi a altor vaccinuri dezvoltate în trecut este că impactul bolii a fost atât de mare, încât investiţia a fost fără precedent. Au putut fi făcute mai multe etape în paralel, fără a compromite siguranţa, lucru care în mod normal nu ar putea fi făcut din cauza costurilor”, crede Triccas. 

De exemplu, profesorul Triccas explică faptul că principalii jucători, precum Moderna şi Pfizer, au putut să producă în masă vaccinuri în avans încă dinainte de a confirma eficienţa vaccinului. A fost, desigur, un risc financiar, dar pariul a însemnat că odată ce serul a trecut testelor studiilor de eficacitate, dozele produse puteau fi gata de trimis în lume. 

Şi aprobarea rapidă obţinută de vaccinul Pfizer de organisme de reglementare precum MRHA (agenţia medicamentului în Marea Britanie) are, în esenţă, aceeaşi explicaţie. Pfizer a derulat în paralel studii pe care în mod obişnuit le-ar fi derulat unul după altul, iar agenţia a putut evalua un dosar de 1.000 de pagini, în timp ce cercetarea era finalizată.

Mitul 2: „Vaccinul cauzează infertilitate la femei, sterilitate la bărbaţi”

Nu există absolut nicio dovadă ştiinţifică pentru această afirmaţie. Pitzer spune că nu există niciun motiv pentru care ar trebui să credem că vaccinul va afecta capacitatea cuiva de-a face copii.

Recomandări

Acuzații interne de sabotaj electoral în Coaliția PSD-PNL-UDMR. Fețe triste și optimism rezervat în echipa lui Crin Antonescu REPORTAJ

„Nimic din ceea ce face biologic vaccinul nu ar putea fi legat de sterilitate şi infertilitate”, a explicat ea.

Mitul 3: „Vaccinul determină chiar îmbolnăvirea de COVID-19”

Oamenii cred deseori, în mod eronat, că un vaccin va face ca persoana inoculată să dezvolte boala. Acest lucru nu este pur şi simplu posibil. 

„Virusul în sine nu face parte din vaccin. Singurul lucru cuprins în vaccin este proteina spike: adică felul în care corpul tău recunoaşte virusul”, mai explică Pitzer. „Vaccinurile nu includ celelalte elemente ale virusului care ar provoca îmbolnăvirea de COVID-19”.

Imunitatea naturală nu este o soluţie mai bună 

Deşi multe persoane cred că „imunitatea naturală”, cea dezvoltată după ce faci boala, este mai bună decât cea dată de vaccinare, experţii în medicină avertizează că acest lucru nu este adevărat.

„De fapt, este un pic ca la ruleta rusească”, crede dr. Amesh Adalja, de la Universitatea Johns Hopkins, citată de Today.

Dacă încerci să obţii imunitate naturală, poate că vei obţine parţial. Dar poţi sfârşi şi prin a omorî pe altcineva în acest proces. Sau poţi rămâne cu simptome pe termen lung.

Dr. Amesh Adalja:

Mitul 4: Vaccinul îţi va modifica permanent ADN-ul

Acest zvon a început probabil pentru că vaccinurile Pfizer şi Moderna folosesc material genetic. Însă niciunul dintre ele nu transformă ADN-ul. Cele două vaccinuri folosesc ARN, care nu rămâne pur şi simplu în organism.

Un vaccin folosind tehnologie mRNA nu conţine, de fapt, virusul în sine. Gândiţi-vă la el ca la un e-mail trimis sistemului dvs imun care spune cum arată virusul, dă instrucţiuni cum poate fi ucis, iar apoi – exact ca un mesaj pe Snapchat – dispare pur şi simplu. E o tehnologie uimitoare.

Tom Frieden, fostul director CDC, a explicat diferenţa într-o postare pe Twitter:

Mitul 5: Vaccinul este mai periculos decât COVID-19

Medicul urgentist dr. Megan Ranney, de la Universitatea Brown, explică de ce acest lucru nu este adevărat, într-o postare pe Twitter, preluată de CNN.

Cel puţin 1% dintre oamenii care se infectează cu SARS-CoV-2 mor din această cauză, arată specialista. Încă 10-20% sunt internaţi. Încă 30% au simptome care durează pe termen lung. „Vaccinul este mult mai sigur, având doar eventual reacţii adverse minore şi temporare”, a scris Ranney pe Twitter.

„Există întotdeauna nişte riscuri asociate vaccinurilor, dar cel mai probabil este că aceste riscuri sunt mai mici decât beneficiile vaccinurilor”, a spus şi Pitzer pentru Today.  „Numărul oamenilor care au primit deja vaccinul fără efecte secundare severe sugerează că, dacă vor fi reacţii adverse, cel mai probabil este că vor fi foarte, foarte rare”.

În plus, în studiile clinice pentru vaccinurile Pfizer şi Moderna, nu au fost notate efecte adverse îngrijorătoare, în vreme ce COVID-19 a ucis deja peste 1,69 milioane de oameni. 

Mitul 6: „Vaccinul conţine celule de la un făt avortat”

Un zvon pornit pe reţelele sociale spunea, în mod eronat, că vaccinurile conţin celule de la un făt avortat. Mitul a ajuns recent şi în România.

Care sunt faptele? În dezvoltarea vaccinului Oxford-AstraZeneca s-au folosit celule dintr-o linie celulară produsă în laborator, derivată iniţial de la un făt de sex feminin, avortat în anii ‘70. Celulele au fost folosite în cercetare, pentru a replica virusul în laborator, necesar dezvoltării vaccinului, însă aceste celule nu fac parte din produsul final, deci nu sunt conţinute de vaccinul efectiv. 

Mitul 7: „Bill Gates va folosi vaccinul pentru «a microcipa» în secret întreaga lume”

Bill Gates este în mod constant subiectul teoriilor conspiraţiei graţie muncii sale de caritate în dezvoltarea de vaccinuri. 

Totuşi, nu există absolut nicio dovadă că fondatorul Microsoft – sau oricine altcineva – încearcă să implanteze microcipuri în oameni prin intermediul vaccinurilor. Gates însuşi a negat în repetate rânduri aceste acuzaţii.

Echipa dezvoltase ceea ce numeau „o abordare pentru a încifra istoria medicală a unui pacient”, care includea o cantitate mică de vopsea într-un vaccin.

Însă echipa nu experimentase deloc pe oameni, iar studiul nu includea niciun fel de tehnologie hardware, precum un microcip. 

Vezi rezultate alegeri prezidențiale, turul 1 – 4 mai 2025, conform BEC!

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro