Specialiștii spun că explicațiile lor sunt mai mult sau mai puțin științifice. Unele dintre ele sunt bazate și pe niște supoziții.
Lect. Univ.dr. Radu Drăgulescu spune că foarte multe dintre cuvintele regăsite în mod tradiţional în vocabularul ardelenilor sunt de fapt împrumutate. Vestitul „musai” vine din germană, iar termenul nemţesc înseamnă „trebuie să fie”.
Chiar şi colocvialul „budă”, folosit pentru toaletă, vine din limba germană, termenul nemţesc însemnând colibuţă, bordeiaş. Din maghiară avem alte două cuvinte celebre în limbajul ardelenilor, „Ioi”, o interjecţie gen „Oau” sau „Vai”, dar şi „Tulai”, care provine din maghiarul „tolvaj”, acesta însemnând „tâlhar”. Asadar, spune specialistul, la origine putea fi tradus prin „Hoţii!”, iar mai târziu a devenit „Vai”. În multe zone se foloseşte şi ca exprimare a mirării, a uimirii. Şi vestitul „No” vine, după unii cercetători, tot din maghiară şi ar însemna „Ia”.
De ce „cafia” și „a mia”?
Dacă staţi de vorbă cu un ardelean, veţi sesiza cu siguranţă că vă invită la o „cafia”, într-o „siară” de vară, şi că va spune despre ceva ce-i aparţine că-i „a mia”.
„ Există o teorie care se cheamă teoria minimului efort, care spune că vorbitorul are întotdeauna tendinţa să spună cât mai puţin, atât cât să se facă înţeles, mai departe nu prea mai contează pentru el, şi în consecinţă o să reducă substanţial tot ce se poate reduce, şi aşa se întâmplă să dispară sunete cu totul, cum ar fi de exemplu „venit” care a suferit o închidere atât de mare încât e-ul a devenit i iar i-ul a dispărut cu totul, şi a rămas „vint”, „o vint”, acelaşi lucru se întâmplă cu mere (merge), fra (frate), nea (nenea), Gheo (Gheorghe), Văsâi (Vasile)”, explică Radu Drăgulescu, potrivit adevarul.ro
Multe controverse a stârnit de-a lungul timpului şi exprimarea orei. Un ardelean te va aştepta întotdeauna la „ora doi”, niciodată la „ora două”. Surprinzător pentru mulţi, specialiştii spun că ambele variante sunt acceptate.