Sperante desarte pentru familiile ostaticilor

din Romania. Din pacate, o data cu ivirea zorilor, totul s-a spulberat dureros, dupa un vis frumos in care au crezut milioane de oameni. Drama celor trei reporteri luati ostatici se prelungeste nedrept fara sa stiu pana cand. Sambata, inainte de miezul noptii. in mediile de presa se propaga cu repeziciune o informatie bomba conform careia criza ostaticilor romani din Irak s-ar putea afla foarte aproape de un final fericit. Dupa o jumatate de ora, OTV e singurul post care da ca iminenta eliberarea jurnalistilor Marie Jeanne Ion, Sorin Miscoci si Ovidiu Ohanesian, abandonati de rebeli pe o autostrada de langa Bagdad. O informatie fara acoperire oficiala prinde contur si da sperante familiilor celor trei jurnalisti. Se declanseaza nebunia. Telefoanele incep sa sune in disperare, iar zeci de ziaristi se posteaza in fata Bazei Militare 90 si a Aeroportului Henry Coanda din Capitala, locuri in care se vorbeste ca ar ateriza cu acea cursa speciala Marie Jeanne, Sorin si Ovidiu. La acea ora tarzie, in afara postului OTV, nici o autoritate nu confirma, dar nici nu infirma incredibila stire pe care toti o asteptam ca pe o izbavire de aproape o saptamana. Duminica, cateva ore mai tarziu. in timp ce ziaristii aflati in teren incearca sa afle in zadar cat adevar si cat folclor contine informatia despre eliberarea celor trei jurnalisti romani, Dan Diaconescu alimenteaza sperantele romanilor cu stiri de domeniul senzationalului care ridica tensiunea la cote paroxistice. Duminica ora 2.00. Realizatorul tv vorbeste de un avion care a decolat de pe aeroportul din Bagdad, cursa in care ar putea fi si cei trei jurnalisti. Informatie sigura, se spune, primita chiar de la turnul de control din Bagdad. Duminica ora 2.30. OTV isi dezvaluie sursele folosite de ziaristii sai pe tot parcursul saptamanii de criza: fiul ministrului apararii din Irak, persoana care i-ar fi spus lui Diaconescu faptul ca in cel mult 24 de ore (socotind de sambata noaptea) cei trei jurnalisti romani vor ajunge acasa si reporterii de la cotidianul arab "Al Furat". Pe acelasi post se mai face o dezvaluire. in urma cu cateva saptamani, un alt irakian, cetatean roman, ar fi fost rapit tot la Bagdad. Rapitorii isi primesc rascumpararea si elibereaza ostaticul. Incidentul a fost tinut secret cu strasnicie de autoritatile romane care nu au replicat nici atunci cand informatia a fost facuta publica. intre timp, grupul de ziaristi se muta in fata salii de protocol a Aeroportului Henry Coanda. Prezenta politistilor in civil, printre care si a unui personaj care s-a recomandat Antonescu si care a intarit ca nu exista dubii in ceea ce priveste sosirea celor trei jurnalisti eliberati de rebeli, a masinilor Salvarii, a automobilelor de la SRI si a angajatilor altor structuri informative a lasat tuturor impresia ca drama ostaticilor s-a incheiat fericit. Duminica, ora 7.00. Totul se destrama. Marie Jeanne, Sorin si Ovidiu nu sunt in aeronava despre care se credea ca ii va aduce la Bucuresti. in afara pilotului avionului care face pentru presa acest anunt, nimeni nu scoate o vorba. Surprinzator, cu toate ca stia inca de la ora 3.00 ca eliberarea ostaticilor este infirmata de oficiali irakieni, postul Prima TV (care a trimis reporteri la aeroport) nu a facut public acest lucru, lasand astfel loc speculatiilor.