Potrivit raportului, Moscova a încercat să-și infiltreze spionii printre refugiații ucraineni.

Raportul de activitate al CSAT menţionează şi care au fost principalele obiective ale serviciilor de informaţii „ostile”.

Printre acestea, se numără „încercări de penetrare informativă a instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul apărării şi securităţii, cu derularea de acţiuni pentru obţinerea informaţiilor de interes”.

De asemenea au existat și încercări de obținere de informații referitoare la măsurile dispuse de România în contextul conflictului din Ucraina, „privind exerciţiile naţionale şi multinaţionale desfăşurate, prezenta aliată pe teritoriul naţional, tehnica şi echipamentele din dotare”.

În raportul CSAT se vorbește inclusiv despre „dezinformare și propagandă a încrederii românilor în Armată şi aliaţi”.

„Federaţia Rusă a fost principalul actor politic şi militar implicat în toate dosarele de securitate din vecinătate. Provocările de natură militară au continuat să fie generate de actiunile Moscovei pentru prezervarea şi consolidarea influenţei asupra statelor din acest areal şi pentru proiectarea propriilor ambiţii geopolitice”, se arată în raportul CSAT.

În ceea ce privește vulnerabilități la care România a fost expusă în urma acestei operațiuni de spionaj, CSAT numără creșterea numărului de incidente militare, atacuri cibernetice din partea Rusiei și „posibile atentate sau acte de sabotaj” împotriva transporturilor cu ajutoare către Ucraina.

 
 

Urmărește-ne pe Google News