60% din spitalele de stat din România nu fac avorturi la cerere. “Sunt comunități în care o mătură și un pat se consideră metodă contraceptivă”

• Ministerul Sănătății a colectat informații de la 134 de spitale de stat și 16 spitale, clinici și cabinete private, prin direcțiile județene de sănătate publică. În total, în România sunt aproximativ 220 de spitale cu secții de ginecologie, precizează ONG-ul.
• Acestea sunt primele date oficiale despre accesul femeilor la avort în perioada pandemiei, care arată “diferența enormă dintre pandemie și anii anteriori”, dar și primele date de la Ministerul Sănătății despre spitalele din România care refuză să facă întreruperi de sarcină, la cerere sau chiar terapeutice, explică Andrada Cilibiu, de la Centrul Filia.
• “Doamnele doctor sunt mai credincioase”, lămurește un manager de spital refuzul tuturor celor șase medici ginecologi din unitate de-a face avort la cerere.

55 de spitale de stat din România fac avorturi la cerere în prezent (42,3%), în timp ce 78 nu fac deloc întreruperi de sarcină la cerere (57,7% ).

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine”

Accesul la avort, aproape sistat în starea de urgență

Accesul femeilor la servicii de întrerupere a sarcinii, care a devenit tot mai dificil în ultimii ani, a fost sistat aproape complet la începutul stării de urgență. 

Ordinul nr. 74553 din 7 aprilie, semnat de secretarul de stat Raed Arafat, a suspendat pe perioada stării de urgență internările și intervențiile chirurgicale non-urgente în spitalele publice și private. Libertatea a semnalat situația într-un articol publicat pe 8 aprilie.

La finalul lui aprilie, Ministerul Sănătății a trimis o adresă direcțiilor județene de sănătate publică, prin care le cerea acestora să faciliteze “accesul gravidelor la consultații și tratamente, dar și accesul femeilor la avorturi la cerere”.

“Au înțeles și ei (autoritățile, n.r.) că nu poți să spui că sarcina nu e o urgență. Sarcina este tot timpul o urgență, inclusiv avortul e o libertate fundamentală câștigată”, spune doctorul Radu Vlădăreanu, președintele Societății de Obstetrică-Ginecologie din România.

Spitalele care refuză să facă avorturi la cerere în prezent au invocat trei motive principale, precizează Ministerul Sănătății.  

• În unitățile care își desfășoară activitatea ca maternități suport COVID, “structurile destinate mai multor tipuri de intervenții, inclusiv avortul la cerere, sunt utilizate în prezent pentru efectuarea altor manopere medicale din spital”.
• Nu efectuează în această perioadă de pandemie avorturi la cerere deoarece nu există circuite separate de acces față de spital.
• Refuzul lor este bazat pe încălcarea convingerilor morale ale medicilor, în baza Codului de Deontologie Medicală al Colegiului Medicilor din România.

Recomandări

Autostrada peste Carpați care ar putea fi scoasă integral la licitație în 2024. Drumul montan de mare viteză, proiectat să fie inaugurat în 5 ani

Peste 70% dintre spitale nu au mai făcut avorturi la cerere în timpul stării de urgență

În timpul stării de urgență, s-au efectuat 637 de avorturi la cerere și 1.261 de avorturi terapeutice, adică aproximativ 13 avorturi la cerere pe zi și 25 de avorturi terapeutice pe zi. Prin comparație, 188 de femei au apelat la acest serviciu medical zilnic în 2018, arată Centrul Filia.

• 98 de spitale au declarat că nu au făcut nicio întrerupere de sarcină la cerere în timpul stării de urgență (73.1%)
• 58 de spitale au spus că nu au realizat nicio întrerupere de sarcină terapeutică în timpul stării de urgență (43.4%)
• Din cele 16 spitale și clinici private care au răspuns chestionarului, 9 nu au realizat nicio întrerupere de sarcină la cerere în timpul stării de urgență. 

“Din cauza lipsei de acces, sunt convins că s-au întâmplat tot felul de lucruri în țară, dar deocamdată nu le știm”, spune dr. Vlădăreanu.

Spitalul de ginecologie din Ploiești care nu face niciun avort la cerere 

La finalul lui septembrie, o femeie de 45 de ani din Băicoi a murit în urma unei întreruperi de sarcină făcute într-un cabinet privat, care avea sediul la parterul unui bloc din Ploiești. Pressone a arătat că spitalele publice din Ploiești și zona Băicoi refuză să facă avorturi, motivând pandemia de COVID-19.

Recomandări

Live Text | Alegeri SUA 2024. Cursa între Kamala Harris și Donald Trump va fi decisă de șapte state-cheie. S-au deschis secțiile în Georgia, Michigan și Pennsylvania, care ar putea înclina balanța

În același context, Oana Grigore, purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătății, a răspuns atunci jurnaliștilor Pressone că ministerul nu încurajează avorturile la cerere: 

“Nu se consideră responsabilitatea ministerului un act care este o voință personală. Noi ne ocupăm de persoane care sunt bolnave. Noi încurajăm natalitatea”.

Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Ploiești a făcut 0 avorturi la cerere și 48 de avorturi terapeutice în primele șapte luni ale anului, conform datelor de la Ministerul Sănătății. Prin comparație, între ianuarie și iulie 2019, s-au făcut 282 de avorturi la cerere, respectiv 111 avorturi terapeutice în aceeași unitate.

În perioada stării de urgență, spitalul a permis doar 19 avorturi terapeutice. 

În perioada stării de alertă, până la 31 august, s-au făcut 16 avorturi terapeutice. 

În prezent, nu se fac avorturi la cerere. 

Spitalul Orășenesc Oțelu-Roșu. “Doamna doctor ginecolog nu mai lucrează la noi”

Unele spitale din România nu au făcut nici avorturi terapeutice, nici avorturi la cerere, nici în primele șapte luni din 2019 și nici în primele șapte luni din anul acesta, arată datele de la Ministerul Sănătății. 22 de spitale din cele 134 sunt în situația asta. Printre acestea e și Spitalul Orășenesc Oțelu-Roșu, din județul Caraș-Severin. 

“Doamna doctor ginecolog care a lucrat la noi nu mai lucrează aici”, explică pentru Libertatea Dr. Aureliana Mateuț, directorul medical al spitalului.

Spitalul, care deservește o populație de aproximativ 11.000 locuitori nu mai are medic ginecolog din martie 2020. Dar înainte de această dată, care era motivul pentru care nu se făceau avorturi? Nici managerul, nici directorul medical nu pot să lămurească situația, dar spun că vor reveni cu un răspuns. 

Spitalul Municipal de Urgență Roman. “Doamnele doctor sunt mai credincioase”

Și Spitalul Municipal de Urgență Roman, din județul Neamț, apare în tabelul de la Ministerul Sănătății cu 0 avorturi la cerere, respectiv 0 avorturi terapeutice efectuate în 2019 și 2020. 

“Doamnele doctor nu sunt de acord cu avortul la cerere. Sunt mai credincioase”, spune managerul spitalului, dr. Maria Andrici.

– Câte doamne doctor ginecolog aveți?
– 6.

Managerul explică că la spital se efectuează întreruperi de sarcină, doar în cazul sarcinilor oprite în evoluție sau al avorturilor incomplete.

În caz de malformație gravă a fătului, gravidele sunt trimise la Iași. “Dacă se ridică suspiciunea de malformație gravă la făt, gravidele sunt trimise la o maternitate de gradul 3, în cazul nostru la Iași, pentru o ecografie specială și pentru confirmarea sau nu a malformației respective. Dacă sunt malformații incompatibile cu viața, atunci se oprește în evoluție, dar oprirea se face la maternitățile de gradul 3”, adaugă dr. Andrici.

Spitalul Orășenesc Lehliu Gară. “Medicul ginecolog nu face la cerere de foarte mulți ani”

Tot cu 0 avorturi în 2019 și 2020 apare și Spitalul Orășenesc Lehliu Gară, din județul Călărași.

Directorul medical dr. Mihaela Dumitrescu spune însă că dacă o femeie vine la spital cu un avort spontan, i se face chiuretaj. Dar dacă medicul ginecolog nu este de gardă când ajunge gravida, aceasta trebuie trimisă la un alt spital din zonă, mai mare.

“Dar medicul ginecolog nu face avort la cerere, într-adevăr”, adaugă directorul medical.

– Din motive de conștiință?
– Da. Nu face de foarte mulți ani.

Codul deontologic le permite medicilor să refuze să acorde un serviciu medical, dacă aceștia consideră că le afectează “imaginea sau valorile morale”. Însă tot Codul deontologic le cere medicilor să se asigure că refuzul lor nu pune în pericol viața sau sănătatea pacientului, să îi explice acestuia motivul refuzului și să-l îndrume spre un alt coleg sau o altă unitate medicală.

Doctor: Avortul medicamentos ar trebui să înlocuiască chiuretajele

Radu Vlădăreanu, președintele Societății de Obstetrică-Ginecologie din România, confirmă că a crescut numărul medicilor ginecologi care refuză să facă avorturi la cerere. “E adevărat. Nu știu de ce se întâmplă, dar se întâmplă mult mai mult. Din comoditate poate”.

Doctorul crede că România ar trebui să treacă treptat spre avorturile medicamentoase, în locul chiuretajelor, care sunt încă regula când vine vorba de avortul la cerere.

“Noi am făcut o campanie începând cu pandemia, în care am încercat să le spunem și doctorilor, și pacienților să acceseze avortul medicamentos, o treabă care nu ține de spital. Așa face tot Occidentul. O să încercăm și în România să intrăm în secolul ăsta și să renunțăm la clasicul chiuretaj și avort chirurgical și să mergem pe avort medicamentos, pe cât se poate”, adaugă dr. Vlădăreanu.

Dar nu ar putea să refuze un medic ginecolog să prescrie avortul medicamentos, tot din motive de conștiință?

“Nu cred că ar avea un asemenea grad de conștiință încât să refuze să dea niște indicații sau niște recomandări pacientei. La urma urmei, el nu face nimic. Chiar atâtea procese de conștiință să aibă un ginecolog, m-aș mira. Mi s-a părea complet neetic”, completează dr. Vlădăreanu.

“Ne întoarcem la perioada Ceaușescu”

Doctorul spune însă că o femeie “la un nivel de subzistență foarte jos, cum sunt multe, din păcate, mai ales cele care au deja 4-5 copii, 20 de avorturi în spate”, nu și-ar permite probabil un avort medicamentos. Avorturile la cerere nu sunt decontate de Casa de Sănătate.

“Mai ușor merg la un chiuretaj, numai că nu prea are cine să-l facă, și atunci ne întoarcem la perioada Ceaușescu”.

“Dar în condițiile în care vezi 100.000 de polonezi pe străzi, ar trebui să lupți să îți păstrezi drepturile”, adaugă ginecologul.

Acum două săptămâni, Tribunalul Constituțional al Poloniei a decis că întreruperile de sarcină în cazurile în care fetusul are o malformație sunt neconstituționale, interzicându-se aproape complet avorturile. 

“Sunt comunități în care o mătură și un pat se consideră metodă contraceptivă”

Adina Păun, moașă și consultantă în alăptare, spune că e important să existe “acces fizic” la avort. Nu e suficient ca un drept să trăiască pe hârtie. În județul Neamț, de exemplu, niciun spital public nu a făcut întreruperi de sarcină în 2019, arată datele de la Ministerul Sănătății.

Sunt femei, mai ales din comunitățile sărace, pentru care accesul la un spital e esențial. Eu nu pot să mă plimb în trei județe, dacă n-am bani de un bilet de autobuz, ca să caut acel spital unde se face avort.

Adina Păun:

Aceasta le-a vorbit mai multor femei din comunități extrem de sărace despre contracepție, sarcină, alăptare, sănătate reproductivă în cadrul unor întâlniri organizate de Salvați Copiii, Centrul Filia sau E-Romnja.

“Astea nu sunt comunitățile unde rugăm bărbatul să-și pună prezervativul, să ne înțelegem”, explică moașa. “E vorba de soluții care ar trebui să țină strict de mamă, să fie gratuite, în funcție de nivelul de venit”.

Dacă femeile ar avea acces mai bun la mijloace de contracepție, numărul de avorturi ar scădea considerabil, crede Adina Păun. În România, avortul chirurgical e încă folosit ca o măsură de contracepție. 

“Lasă-mă să fac avort, dacă nu mi-ai dat contraceptive, nu mi-ai dat educație. Sunt comunități în care mergem, unde o mătură și un pat se consideră metodă contraceptivă. Despre ce vorbim?”.

Rezultate Alegeri SUA – cine va fi noul președinte al Americii!

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro