SRI, chemat sa anihileze un „tragator” ce violeaza din mers

„Sa nu credeti ca este ca la nebuni aici. Ne ocupam in special de oamenii care ne solicita rezolvarea problemelor reale” – imi povesteste cu un calm desavarsit Livia Dumitrescu, unul din functionarii pusi la dispozitia cetatenilor. Biroului de Relatii cu Publicul nu iese foarte mult din tiparul institutiilor de lucru cu cetatenii. O incapere luminoasa, antifonata si degajata, care seamana mai mult cu o camera de hotel, animata de doi-trei functionari, este mai mereu „aglomerata”. Un cetatean solicita avizul pentru o constructie, altul manuscrisul unei rude sau o adeverinta ca a fost detinut politic. Normalitatea ar putea domni intreaga zi, daca „doza de nebunie” nu si-ar face simtita prezenta de cel putin zece ori pe zi.
„Dupa revolutie, veneau oamenii la noi pentru eliberarea unor acte si ne avertizau de cum intrau in cladire ca familia stie ca a venit la SRI, pentru ca, in cazul ca nu revine acasa, sa se stie cine i-a facut felul. Un alt individ, cand sa plece, m-a intrebat mirat daca tot pe usa pe care a intrat va iesi. Ne-a spus ca ii era teama sa nu fie bagat in vreo camaruta, probabil se gandea la tortura”, povesteste Livia Dumitrescu. Paranoia unor fosti clienti ai Securitatii a fost inteleasa, functionarii incercand sa nu schiteze nici macar un zambet in fata acestor ciudatenii. „Indiferent ca au sau nu probleme psihice, noi stam de vorba cu ei si incercam sa le dam un raspuns care sa nu-i deranjeze mai tare. La un moment dat, o femeie, care trecuse printr-o situatie nefericita – decesul unei rude – ne-a scris sa il calmam pe securistul care o urmarea. Am trecut la verificarea persoanei si am constatat ca nu era in atentia institutiei noastre. I-am trimis raspunsul, insa a continuat sa ne sune si sa ne ceara sa ii dezafectam aparatul radioactiv din interiorul corpului ei. Ajunsese sa ne sune de cate 20 de ori pe zi si de fiecare data ii spuneam ca il vom linisti pe cel care o deranja. Odata, ne-a sunat si a zis ca ea nu este „cosmodromul” nostru si sa mergem imediat sa ii scoatem instalatia din dantura ca nu mai suporta. Pot sa va spun ca aceasta e o manie a ultimei vremi.” Cu toate ca apelurile vin in momente in care ar trebui rezolvate probleme serioase, de fiecare data functionarii isi pastreaza calmul si incearca sa readuca interlocutorul la normal. Cei care in timp s-au dovedit a fi „cu probleme”, acum se afla indosariati separat, cu fise in care le este facuta o scurta prezentare. Un om de stiinta ocupa cel mai mare spatiu in arhiva. Notele lui informative, „strict secrete”, trimise pentru fostul sef al SRI, Costin Georgescu, sunt asternute cu pixuri de mai multe culori si cu un scris impecabil, insa textul deviaza de la paragraf la paragraf. „Acest domn ne spune cum a urmarit masina unei firme, care la ora cutare a facut cutare si unde s-a dus. E convins ca poate deveni ofiter si continua sa ne trimita aceste scrisori. Va imaginati ca noi trebuie sa ducem aceste scrisori la superiori. Le facem un rezumat, ca nu le putem duce romane si descriem situatia. Raspunsul pe care il trimitem omului este unul de linistire, pentru ca se poare intampla oricui.
O alta doamna continua sa sune de mai bine de 10 ani si sa se planga de acelasi lucru. Pensionara e convinsa ca un „Tragator” o violeaza din mers, o ataca pe strada si o impusca de la distanta. „Ne-a spus odata, isi aminteste doamna Dumitrescu, ca de Revelion a pus pe masa o cupa de sampanie si pentru Tragator, ca poate asa se impaca si nu o s-o mai impuste. Discutia asta o avem de ani buni si nu se mai opreste. Ba chiar de Sarbatori ne suna sa ne si felicite”. Bineinteles ca din peisaj nu au lipsit nici pretinsii presedinti ai PCR, Tarul I al Romaniei sau „Continuatorul Apostolului Andrei”. Acesta din urma suna si dadea dedicatii prin telefon Biroului de Relatii cu Publicul al SRI. Interlocutoarea noastra spune: „Se imbraca in poleiala de ciocolata si spunea ca e atacat cu o arma radioactiva. Costumul era tot cusut si ne arata cum este ciuruit. Ne canta din fluier la telefon”. Functionarii Biroului par imuni la aceste nebunii. Pregatirea, in care intra si psihologia, le impune o anumita conduita. Cu toate ca, intr-o zi, dupa puzderia de telefoane ciudate sau contacte directe cu cativa paranoici, ar putea s-o ia razna.

Urmărește-ne pe Google News