SRI a declasificat și a publicat online toate documentele pe care le deținea privind Revoluția din 1989

Dosarul declasificat a făcut parte din investigațiile Comisiei „Decembrie 1989″, instituită în anul 1991 la nivelul Senatului României cu scopul de a cerceta evenimentele din Bucureşti şi din ţară din perioada 1- 31 decembrie 1989.

Dosarul Revoluţiei din 1989 conţine 13 volume și a fost creat în urma corespondenței cu Comisia „Decembrie 1989″ a Senatului României în 1991 și 1992:

• volumul 1 – corespondență cu Comisia şi copii după documente elaborate de unitățile centrale din decembrie 1989;
• volumul 2 – copii după documente elaborate de unități județene din decembrie 1989;
• volumul 3 – copii după documente elaborate de unitățile județene din decembrie 1989;
• volumul 4 – corespondență cu Procuratura României şi Comisia “Decembrie 1989”;
• volumul 5 – corespondență cu Comisia „Decembrie 1989” privind comunicările către Televiziunea Română în ziua de 22 decembrie 1989 şi în zilele următoare transmise de unitățile fostului DSS;
• volumul 6 – documente referitoare la casete video, audio şi material fotografic realizate de fostele unități DSS;
• volumul 7 – documente referitoare la datele pe care le deținea fosta unitate speciala „R” (comunicații şi interceptări radio);
• volumul 8 – documente întocmite de SRI referitoare la activitatea cadrelor fostului DSS, care în perioada 15-22 decembrie 1989 au efectuat misiuni;
• volumul 9 – situații numerice ale cadrelor din unitățile centrale şi teritoriale ale fostului DSS, situație privind cadrele militare din fostul DSS decedate sau rănite în timpul Revoluției, precum şi copii după documente întocmite în decembrie 1989;
• volumul 10 – copii după documente întocmite de unitățile fostului DSS;
• volumul 11 – copii după documente întocmite de unitățile fostului DSS;
• volumul 12 – copii după documente întocmite de unitățile fostului DSS;
• volumul 13 – copii după documente întocmite de unitățile fostului DSS.

Recomandări

Dosarul 10 August 2018: reperele unui proces început cu 5 ani întârziere. Coloneii Cucoș, Cazan și Sindile sunt la câteva luni de achitare

„Sper că prin acest demers orice frântură suplimentară de informație adusă la lumină va putea contribui la scrierea istoriei. Un semn că statul român trebuie să se scuture și să condamne cu adevărat, în sens juridic deplin, comunismul. Și nu doar comunismul, pentru că și fosta Securitate a avut o contribuție importantă la reprimarea sângeroasă a manifestanților anticomuniști din decembrie 1989”, a transmis directorul SRI, Eduard Hellvig, într-un comunicat de presă.

El a subliniat că demersul se înscrie într-o serie de decizii luate în cei 8 ani de mandat pentru redarea adevărului despre unele evenimente istorice.

„Eroii pe care îi comemorăm astăzi, 22 decembrie, merită adevărul. Pentru că ei nu au luptat pentru idei abstracte sau pentru diferitele linii politice. (…) Pentru familiile celor care au pierdut atunci un om drag este în continuare crucial ca responsabilitățile să fie partajate clar și asumate fără echivoc”, mai afirmă Eduard Hellvig.

Dosarul Revoluției – niciun vinovat după 33 de ani

La 33 de ani de la căderea comunismului în România, Dosarul Revoluției a rămas nerezolvat. Dosarul a fost retrimis în august de Parchetul General la instanță, după ce a fost întors în repetate rânduri de judecători.

Recomandări

Similitudini în programele de guvernare: decalogul USR – AUR

În ultimul rechizitoriu deferit justiției, Ion Iliescu (92 de ani), Gelu Voican Voiculescu (81 de ani) și Iosif Rus (86 de ani) sunt acuzați de infracțiuni contra umanității.

Procurorii spun că faptele inculpaților, care au creat „o stare de pericol iminent și grav pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile, de pe întregul teritoriu al României”, au dus la 857 decese, 2.382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari.

Într-un comunicat de presă, procurorii militari, aflați în subordinea Parchetului General, susțin că Ion Iliescu, în calitatea de șef de stat și lider al Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN), în dorința de a-și consolida puterea politică, „a indus în eroare opinia publică în mod constant, repetat, sistematic, prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi şi-a asumat, în intervalul 22-30 decembrie 1989, operațiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN”.

În continuare, Ion Iliescu este acuzat că faptele sale „au avut drept consecințe generarea și amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat” care a rezultat în 857 decese, 2.382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari.

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. Casa Regală și statul român, furați de rețeaua angajaților prin metoda biletelor revândute

De aceleași fapte este acuzat și Gelu Voican Voiculescu, în calitate de factor decizional politico-militar al CFSN. Procurorii spun că el și-a asumat operațiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitate de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN.

Generalul în retragere Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, „a exercitat prin ordinele sale militare, date în mod sistematic, operațiunea de inducere în eroare a opiniei publice”, spun procurorii militari. „Aceste conduite au avut drept consecințe întreținerea și amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat ”, spun procurorii.

Epopeea dosarului Revoluției

Dosarul s-a întors la procurorii militari din cadrul Parchetului General în 2021, după ce judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au respins rechizitoriul și au decis restituirea dosarului pentru a fi refăcut. În octombrie 2020, Curtea Supremă a exclus mai multe probe depuse de Parchetul Militar la dosar, printre care rapoartele întocmite de SRI și de Comisia parlamentară de anchetă a revoluției care a funcționat în anii 90.

Ultima dată, dosarul a fost trimis spre judecată pe 8 aprilie 2019, când procurorii Secţiei militare din Parchetul General i-au trimis în judecată pe Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus şi Emil Dumitrescu, puși sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii. Dosarul cauzei cuprinde 3.330 de volume, dintre care 2.030 au fost instrumentate după 13 iunie 2016.

Amiralul Emil „Cico” Dumitrescu nu se mai regăsește în rechizitoriul trimis în 2022 în judecată de procurorii militari, întrucât a decedat în 2019.

Primele anchete despre violențele de la Revoluție au început încă din 1990, când au fost condamnați la închisoare foști lideri comuniști: Tudor Postelnicu – fost ministru de interne, Iulian Vlad – ultimul șef al Securității, Ion Dincă, fost viceprim-ministru, Emil Bobu, fost secretar și membru al Comitetului Politic al C.P.Ex. al PCR, Manea Mănescu, fost vicepreședinte al Consiliului de Stat și membru C.P.Ex. al PCR. Ei au ieșit din închisoare înainte de executarea completă a sentințelor, printr-un decret de grațiere semnat de Ion Iliescu.

În anii 2000, generalii Mihai Chițac și Victor Atanasie Stănculescu au fost condamnați la 15 ani de închisoare pentru reprimarea demonstrațiilor anticomuniste de la Timișoara, însă procurorul general de atunci, Joița Tănase, a făcut recurs în anulare.

După 1989 au fost deschise peste 4.500 de dosare, din care doar 112 au fost trimise în judecată. În aceste cauze trimise în judecată au fost inculpate 275 de persoane, între care 25 de generali, 114 ofiţeri, 13 subofiţeri, 36 de militari în termen şi 87 de civili.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro