Stăpânii de la stână, primul caz oficial de robie. Sclavii erau obligați să se bată ca gladiatorii între reprizele de 21 de ore de muncă

Ancheta a plecat, pe 1 august 2012, în urma unei sesizări din oficiu a procurorilor privind existența unei rețele de stâpâni și sclavi. “Mai exact, frații Valerică Enache , Sorin Enache şi Neculai Enache exploatau numeroase persoane, inclusiv minori și personae cu handicap, pe care le lipseau de libertate şi le obligau să muncească la stânele lor din localitatea Tămăoani, com. Frumuşiţa, jud. Galaţi”, au scris procurorii DIICOT în rechizitoriul trimis în instanță.

Stăpânii

Frații Enache erau proprietarii de robi. Ei provin dintr-o familie de crescători de animale, îndeosebi oi, din comuna amintită anterior. Astfel, de mai mulţi ani, inculpatul Enache Valerică deţine şi administrează o stână de oi, amplasată în vecinătatea unei alte stâne, deţinută şi administrată, în comun, de inculpaţii  Sorin Enache şi Neculai Enache. Cele două stâne totalizează circa 4.000 oi, dar şi capre, porci, vite şi cai.

Motivul sclaviei: zgârcenia

„Dornici de înavuţire în ritm accelerat şi cu costuri minime, inculpaţii Enache Valerică, Enache Sorin, Enache Neculai şi Tecuceanu Nicu au dezvoltat, primii trei începând cu anul 2001, iar ultimul începând cu anul 2002, o reţetă comună de exploatare prin muncă forţată şi lipsire de libertate în condiţii asemănătoare sclaviei, la stânele lor, a numeroase victime – atât majore, cât şi minore”, precizează procurorii.

Recomandări

Browserul Google Chrome valorează 20 de miliarde de dolari. Gigantul american ar putea fi forțat de justiție să îl vândă

Racolarea

Conform celor descoperite de anchetatori, frații Enache foloseau la stânele lor persoane provenite din medii sociale şi economice defavorizate, printre care minori proveniţi din orfelinate, persoane fără adăpost, alcoolici, persoane din familii destrămate, cu diverse handicapuri fizice sau psihice, în general persoane lipsite de educaţie şi de statut social, despre care nu avea cine să se intereseze şi cărora nimeni nu le putea interveni în ajutor.

Ademenirea

Victimele erau cel mai des atrase prin promisiunea asigurării unor plăţi lunare, uneori consistente, pentru munca pe care urmau să o presteze, dar şi a unor condiţii bune de cazare şi hrană. De multe ori, inculpaţii nici nu încercau să negocieze cu ciobanii un tarif mai mic, acceptând din start orice condiţie financiară pretinsă de victime, întrucât în realitate inculpaţii ştiau că în final nu le vor plăti oricum nici un ban.

„Alteori, inculpaţii recurgeau la veritabile răpiri ale persoanelor pe care ei le considerau corespunzătoare tipului de victimă vizat de ei”, susțin procuorii. În cel puțin trei cazuri, stăpânii de sclavi au mers în județul Vaslui de unde au luat „sclavi” de la familii sărace. Frații Enache promiteau familiilor că vor avea avea grijă de copii, le vor oferi un loc de muncă și vor putea face economii pe care să le trimită rudelor.

Recomandări

Nicolae Ciucă, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „Mă scoate din sărite șmecheria” | EXCLUSIV

TRATAMENTUL APLICAT SCLAVILOR

• Programul de muncă: 21 de ore

Victimele erau obligate să presteze munci foarte grele – uneori peste puterea lor fizică, îndeosebi în cazul minorilor, având  o constituţie fizică  precară – pe perioade mari de timp: din noapte şi până în noaptea următoare, rămânându-le de regulă disponibile pentru odihnă doar circa 3-4 ore.

• Dormeau între șobolani sau în ninsoare

Nici de scurtele perioade de odihnă nu puteau beneficia în mod real, au mai concluzionat anchetatorii, întrucât ciobanii exploataţi erau nevoiţi să doarmă în condiţii mizere, în bordeie supraaglomerate şi în care mişunau şobolani. Uneori, ciobanii erau nevoiţi să doarmă chiar „sub cerul liber”, indiferent dacă era frig, ploua sau ningea, adăpostindu-se şi încălzindu-se între oile pe care le păstoreau.

• Înfometați sau hrăniți cu carne stricată

Hrana asigurată ciobanilor era insuficientă cantitativ şi foarte slabă calitativ, de multe ori chiar alterată – carne provenind de la oi moarte, nesacrificate, sau carne stricată, care era fiartă în zer sau oţet pentru a-i diminua gustul pestilenţial.

• Furau pentru stăpâni

În pplus faţă de munca epuizantă cu animalele de la stâne, „victimele erau forţate să execute numeroase furturi de produse agricole din culturile altor săteni, bunurile astfel obţinute profitând în totalitate inculpaţilor”, au mai punctat anchetatorii DIICOT.

Recomandări

Decizia UEFA: România a câștigat cu 3-0 la masa verde meciul cu Kosovo, în care oaspeții au ieșit de pe teren

• Lupte de gladiatori

Ca un aspect particular, Valerică Enache, respectiv  Sorin Enache şi Neculai Enache „obişnuiau să organizeze, doar pentru propria lor distracţie, lupte între ciobanii exploataţi de la stânele lor, pentru aşa-zis-ul prestigiu al fiecăreia dintre cele două stâne. Pentru a participa la respectivele lupte, foarte violente de altfel, victimele erau constrânse prin ameninţări sau bătăi ori li se promiteau diverse premii în alimente sau băuturi pe care însă inculpaţii nu le acordau în final”, se mai precizează în rechizitoriu.

• Bătaia de după tentativele de evadare

Atunci când îi informau pe patronii stânelor despre intenţiile lor de a pleca sau încercau să scape din lagărul de la stână, victimele primeau drept „răspuns” bătăi crunte şi ameninţări menite a le determina să renunţe – sub imperiul fricii –la dorinţa de a-şi recăpăta libertatea.

Cei trei frați Enache au fost condamnați în anul 2013 la pedepse între șase și șapte ani de închisoare pentru trafic de persoane.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro