UPDATE | Parlamentul a votat starea de alertă. Ce prevede proiectul şi când ar putea intra în vigoare

UPDATE 13 mai: Pentru că a fost trimis abia luni, pe 11 mai, în Parlament, proiectul de lege nu va intra în vigoare pe 15 mai, când se ridică starea de urgenţă în România.

Astfel, parlamentarii vorbesc despre un „vid legislativ” de 3 zile, cel mai probabil, legea urmând a intra în vigoare luni, 18 mai.

Guvernul Orban se reuneşte, joi, în şedinţă, pentru a adopta o hotărâre privind starea de alertă, care ar putea cuprinde recomandări, în această perioadă în care restricţiile şi interdicţiile impuse de lege nu se pot aplica, precum carantina, ieşirea din localitate, cu declaraţie şi chiar obigativitatea purtării măştii de protecţie în spaţiile închise.

Cum a fost modificat proiectul în Parlament

Faţă de forma adoptată luni, de Guvernul Orban, proiectul de lege a fost modificat semnificativ în cele două Camere ale Parlamentului.

S-a introdus votul în Parlament, în 5 zile de la solicitarea Guvernului, pentru declararea stării de alertă, dacă se va aplica la cel puţin jumătate din unităţile administrativ teritoriale.

S-au relaxat unele măsuri, precum posibilitatea de a se deschide terasele și centrele comerciale mici de sub 15.000 mp, cu magazine individuale din incintă de sub 500 mp fiecare, inclusiv malluri care întrunesc aceste condiții.

Recomandări

Castelul Peleș a ajuns o ruină în proptele. Casa Regală și Ministerul Culturii negociază molcom cine să rezolve problema care accelerează degradarea

Şi cuantumul amenzilor este mai mic decât varianta Guvernului. Astfel, nerespectarea izolării va fi amendată cu sume între 1000 şi 5000 de lei, iar nerespectarea limitărilor de circulaţie între 500 şi 2500 de lei.

Ce prevede starea de alertă:

• Starea de alertă se instituie de Guvern prin hotărâre, la propunerea ministrului afacerilor interne şi nu poate depăşi 30 de zile.
• Starea de alertă poate fi prelungită, pentru motive temeinice, pentru cel mult 30 de zile, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului afacerilor interne.
• Starea de alertă se instituie pe întreg teritoriul ţării sau doar pe teritoriul unor unităţi administrativ-teritoriale, după caz.
• Când starea de alertă se instituie pe cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de pe teritoriul ţării, măsura se supune încuviinţării Parlamentului.
• Parlamentul se pronunţă în şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, în termen de 5 zile de la data solicitării de încuviinţare.
• Dacă Parlamentul respinge solicitarea de încuviinţare, starea de alertă încetează de îndată
• Parlamentul poate aduce modificări măsurilor propuse de Guvern în starea de alertă.
• Pe durata stării de alertă poate fi permisă prepararea hranei şi comercializarea produselor alimentare şi băuturilor alcoolice care nu se consumă în spaţiile menţionate, cu excepţia teraselor unde se respectă măsurile de protecţie sanitară
• Pe durata stării de alertă se pot suspenda activităţile de comercializare cu amănuntul a produselor şi serviciilor în centrele comerciale în care îşi desfăşoară activitatea mai mulţi operatori economici, cu acordul CNSSU. Măsura nu se aplică în cazul centrelor comerciale mici de sub 15.000 mp, cu magazine individuale din incintă de sub 500 mp fiecare
• Măsurile restrictive de drepturi prevăzute în prezenta lege, precum şi, după caz, cele de renunţare sau de relaxare a acestora se dispun cu respectarea principiului egalităţii de tratament juridic pentru situaţii identice sau comparabile
• Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti are obligaţia de a asigura elevilor şi personalului didactic şi nedidactic implicat, pe toată durata activităţilor prevăzute la alin.(1) şi (2), numărul necesar de măşti de protecţie ce vor fi purtate obligatoriu în spaţiile închise din incinta unităţilor de învăţământ
• Restrângerea sau interzicerea organizării și desfășurării unor mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri, în spații deschise, precum și a unor întruniri de natura activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise
• restrângerea sau interzicerea circulației persoanelor și vehiculelor în locurile și, după caz, în intervalele orare stabilite
• interzicerea ieșirii din zonele stabilite și, după caz, în intervalele orare stabilite sau instituirea carantinei asupra unor clădiri, localități sau zone geografice
• restrângerea sau interzicerea efectuării de către operatori a transporturilor rutiere, feroviare, maritime, fluviale, aeriene sau cu metroul pe rutele și, după caz, în intervalele orare stabilite
• închiderea temporară a unor puncte de trecere a frontierei de stat
• limitarea sau suspendarea pe durată determinată a activității unor instituții sau operatori economici
• Valabilitatea contractelor colective de muncă şi a acordurilor colective de muncă se prelungeşte pe durata stării de alertă, precum şi pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acesteia. În cazul contractelor şi acordurilor colective de muncă părţile au obligaţia iniţierii negocierii colective în termen de 45 de zile de la încetarea stării de alertă, în condiţiile legii.
• Pe durata stării de alertă autoritățile locale au obligația să asigure accesul cetățenilor pentru desfășurarea activităților sportive în aer liber în parcuri
• Cantonamente, antrenamente şi competiţii sportive, precum şi accesul la bazele sportive sau spațiile în care se desfășoară activități sportive, se vor desfăşura în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului tineretului şi sportului şi al Ministrului Sănătăţii, pe baza hotărârii CNSSU.
• Pe durata stării de alertă, activitatea instituţiilor muzeale, a bibliotecilor, librăriilor, cinematografelor, studiourilor de producţie de film şi audiovizual, a instituţiilor de spectacole şi/sau concerte, a centrelor şi/sau a căminelor culturale şi a altor instituţii de cultură, precum şi evenimentele culturale în aer liber şi festivalurile publice şi private se vor putea desfășura potrivit unor regulamente ce prevăd măsuri de protecție sanitară stabilite prin ordin comun al Ministrului Culturii și al Ministrului Sănătății. În situația nerespectării măsurilor de protecţie sanitară, activitățile menționate pot fi suspendate prin hotărârea CNSSU pe o perioadă determinată
• Angajaţii aflați în șomaj tehnic vor primi în continuare 75% din salariu, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2020
• Pe durata stării de alertă, prevederile Legii nr.19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, cu modificările și completările ulterioare, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ, se aplică până la finalizarea cursurilor anului școlar

Recomandări

Primele clipe ale dezastrului din Spania. Șoferii din Valencia așteptau liniștiți la semafor | VIDEO

Update 4 mai: Klaus Iohannis a confirmat că din 15 mai intrăm în stare de alertă. Președintele Klaus Iohannis a anunţat, luni, că nu va preungi starea de urgenţă, în România, iar după data de 15 mai, intrăm în stare de alertă. Şeful statului a mai spus că epidemia nu trecut, iar relaxarea măsurilor se va face pas cu pas.

UPDATE: Președintele Klaus Iohannis, a vorbit, în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc marți seară despre ce va urma în momentul în care se termină starea de urgență.

“Decizia dacă vom prelungi starea de urgență sau dacă vom găsi o formă alternativă, starea de alertă, o vom lua probabil în cursul săptămânii viitoare, când vom avea noi date despre epidemie”, a declarat președintele.

Klaus Iohannis a mai precizat că, în acest moment, se lucrează la legislația aferentă variantei în care starea de urgență nu va fi prelungită.

“Relaxarea se face în pași și nu dintr-odată. Fiecare măsură trebuie analizată în funcție de rezultate. Dacă vom avea un număr foarte mare de infecții, atunci va trebui reevaluată măsura care a dus la acele creșteri. În practică, de asta relaxăm în pași, ca atunci când măsura se dovedește a fi fost proastă, să o putem lua înapoi”, a mai spus Klaus Iohannis.

Recomandări

Alexandr Stoianoglo, candidatul prorus la președinția Moldovei, sponsorizat cu bani din România. Afaceristul care i-a plătit o vacanță de lux

–-

Guvernul va institui stare de alertă, o reglementare necesară pentru ca autorităţile să poată menţine unele interdicţii sau reguli de conduită socială, precum distanţarea socială, sau obligativitatea purtării măştii de protecţie.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, deja, că după data de 15 mai, când expiră decretul privind prelungirea stării de urgenţă, restricțiile de circulație vor fi ridicate însă, în spațiile publice închise și în transportul în comun, toți românii vor fi nevoiți să poarte mască.

“Nu vom prelungi restricțiile de deplasări individuale. Vom putea să ne deplasăm în spații publice fără să declarăm unde și de ce mergem”, spunea Klaus Iohannis, săptămâna trecută.

Vor fi păstrate însă unele interdicții, precum adunările publice sau deschiderea mall-urilor.

Ce este starea de alertă – ce prevede legislaţia

Pe timpul stării de alertă se pot dispune, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constituția României, măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăți fundamentale referitoare, după caz, la libera circulație, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forțate, dreptul de proprietate privată ori la protecția socială a muncii, aflate în strânsă relație de cauzalitate cu situația produsă și cu modalitățile specifice de gestionare a acesteia.

Starea de alertă se declară în baza Ordonanţei de Urgenţă nr. 21/2004 şi se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgență.

Declararea stării de alertă se face pe baza unui ordin sau a unei hotărâri care trebuie să cuprindă: baza legală, perioada şi aria de aplicare, măsurile dispuse, precum şi obligaţiile cetăţenilor şi ale operatorilor economici aferente situaţiei invocate.

Ce spune Constituţia

ARTICOLUL 53 din Constituţie prevede că:

(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.

Declararea stării de alertă în cazul situațiilor de urgență la nivel național sau pe teritoriul mai multor județe se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar la nivel județean sau al municipiului București, în Monitorul Oficial al autorității administrativ-teritoriale respective.

Urmărește-ne pe Google News