ComenteazăDecizia, putblicată în monitorul oficial, a fost luată după ”o reevaluare a amplorii și gravității secetei actuale” și încredințează acum guvernului gestionarea crizei. Astfel, toate instituțiile statului sud-african sunt mandatate să pună în aplicare ”planurile de urgenţă, măsuri imediate de ajutor şi de construcţie” necesare, potrivit textului hotărârii. Decizia a fost semnată de directorul Centrului național de gestiune a situațiilor de urgență, Mmaphaka Tau.
Cape Town, al doilea oraș ca mărime din Africa de Sud, este afectat de o secetă gravă de aproape un secol, iar acum rezervele de apă sunt la cel mai scăzut nivel.
Pentru a nu epuiza apa rămasă, cele 4 milioane de locuitori vor trebui să nu consume mai mult de 50 de liri de apă pe zi de persoană (adică echivalentul unui duș de trei minute. Autoritățile au amenințat cu amenzi pentru cei care nu vor respecta această măsură, dar până în prezent nimeni nu a fost sancționat.
La începutul lunii februarie, locuitorii din Cape Town au rămas uimiți când au văzut mai mulți nori negri formați deasupra orașului, aruncând de-asupra orașului șuvoaie de apă de ploaie preț de câteva minute.
Chiar dacă nu a durat mult, ploaia a reușit să amâne cu o lună momentul ”Zilei Zero” – ziua în care se vor epuza toate stocurile de apă. Astfel, aceasta nu va mai sosi pe 12 aprilie, ci pe 11 mai.
Străzile au fost luate cu asalt de oameni fericiți, care nasau și cântau în ploaie. Alții alergau cu bidoane spre gurile jgheaburilor pentru a colecta prețioasa resursă naturală. Ei au folosit-o ulterior pentru a spăla hainele.
Ce se întâmplă acum în Cape Town este, de fapt, unul dintre efectele încălzirii globale: perioade lungi de secetă.
În astfel de momente grele, inegalitatea socială din Africa de sud este și mai evidentă. În timp ce populația săracă așteaptă cu bidoane în mâini cozile infinete lângă fântânile publice, oamenii bogați refuză să renunțe la piscinele pline cu apă dulce.
Deși se află pe malul Atlanticului de Sud, Cape Town nu are un sistem performant de desalinizare a apei oceanice.
Zece metropole care riscă să rămână fără apă potabilă
Cape Town se află în situația de a fi primul oraș major din epoca modernă, care se confruntă cu amenințarea de a rămâne fără apă potabilă. Cu toate acestea, situația dificilă a orașului nu este singulară și există multe alte metropole care riscă să rămână fără apă potabilă, scrie BBC News.
În ciuda faptului că acoperă aproximativ 70% din suprafața Pământului, apa, în special apa potabilă, nu este la fel de abundentă cum credeam. Doar 3% din apa de pe glob este proaspătă și poate fi consumată.
Potrivit cifrelor Organizației Mondiale a Sănătății, peste un miliard de oameni nu au acces la apă, iar alte 2,7 miliarde de persoane consideră că acestea sunt limitate cel puțin o lună a anului. Un sondaj realizat în 2014 cu privire la cele mai mari 500 de orașe ale lumii estimează că unul din patru orașe se află într-o situație de „stres” când vine vorba de apă.
Conform previziunilor aprobate de ONU, cererea mondială de apă dulce va depăși oferta cu 40% în 2030, datorită combinării schimbărilor climatice, acțiunilor umane și a creșterii populației.
Iată o listă cu alte metropole care riscă să rămână fără apă potabilă în afară de Cape Town care se confruntă deja cu o criză uriașă de apă
São Paulo
Capitala financiară a Braziliei și unul dintre cele mai populate 10 orașe din lume a trecut printr-o încercare similară cu cea din Cape Town în 2015, când rezervorul principal de apă potabilă a scăzut sub 4%.
La începutul crizei, orașul cu peste 21,7 milioane de locuitori a avut mai puțin de 20 de zile de alimentare cu apă și poliția a trebuit să escorteze camioane de apă pentru a opri jafurile.
Bengaluru
Oficialii locali din orașul din sudul Indiei se luptă să gestioneze sistemele de apă și canalizare ale orașului.
Pentru ca lucrurile să se înrăutățească, sistemele de conducte au nevoie de o reparație generală urgentă deoarece guvernul național a constatat că orașul pierde mai mult de jumătate din apa potabilă.
Beijing
Banca Mondială vorbește despre deficit de apă atunci când oamenii aflați într-o locație primesc mai puțin de 1.000 de metri cubi de apă proaspătă pe persoană pe an. În 2014, fiecare dintre cei peste 20 de milioane de locuitori ai orașului Beijing avea doar 145 de metri cubi.
China găzduiește aproape 20% din populația lumii, dar are doar 7% din apa proaspătă a lumii.
Cairo
Crucial pentru înființarea uneia dintre cele mai mari civilizații ale lumii, râul Nil se află în criză în vremurile moderne. Râul este sursa a 97% din apa Egiptului, dar și destinația creșterii cantităților de deșeuri agricole și rezidențiale netratate.
ONU estimează că țara va ajunge să sufere de o lipsă critică de apă potabilă până în 2025.
Jakarta
Ca și multe orașe de coastă, capitala indoneziană se confruntă cu amenințarea creșterii nivelului mării.
Dar în Jakarta problema a fost agravată de acțiunea umană directă. Deoarece mai puțin de jumătate din cei 10 milioane de locuitori ai orașului au acces la apa din canalizare, aceștia au săpat puțuri pentru a avea apă de consum. Din această cauză s-a ajuns ca aproximativ 40% din Jakarta să se afle acum sub nivelul mării.
Moscova
Un sfert din rezervele de apă dulce din lume se află în Rusia, însă țara este afectată de problemele de poluare cauzate de moștenirea industrială a erei sovietice. Acest lucru este deosebit de îngrijorător pentru Moscova, metropola fiind dependentă în proporție de 70% de apa de suprafață.
Mai mult, organismele de reglementare oficiale recunosc că 35% până la 60% din rezervele totale de apă potabilă din Rusia nu respectă standardele sanitare
Istanbul
Potrivit cifrelor oficiale ale guvernului turc, țara este din punct de vedere tehnic într-o situație de stres în apă, deoarece oferta pe cap de locuitor a scăzut sub 1.700 de metri cubi în 2016.
Experții locali au avertizat că situația ar putea să se înrăutățească până în 2030 în ceea ce privește deficitul de apă.
În ultimii ani, zonele puternic populate, cum ar fi Istanbul (14 milioane de locuitori), au început să se confrunte cu lipsuri în lunile mai uscate.
Mexico City
Pierderile de apă nu sunt nimic nou pentru mulți dintre cei 21 de milioane de locuitori ai capitalei mexicane.
Unul din cinci primește apă la robinet doar câteva ore pe săptămână, iar alte 20% au apă curentă doar o parte din zi.
Orașul importă până la 40% din apa din surse îndepărtate, dar nu are o operațiune la scară largă pentru reciclarea apei uzate. Pierderile de apă din cauza problemelor din rețelei de conducte sunt, de asemenea, estimate la 40%.
Londra
Cu toate că Londra este considerat de mulți ca un ”oraș ploios”, cantitatea de apă pluvială din capitala Marii Britanii este mai mică decât media anuală din Paris și doar aproximativ jumătate față de cea din New York, de aceea orașul își atrage 80% din apa potabilă din râurile Tamisa și Lea.
Potrivit Greater London Authority este probabil ca orașul să aibă probleme de aprovizionare cu apă potabilă până în 2025 și „lipsuri grave” până în 2040.
Miami
Florida se numără printre cele mai afectate de ploaie cinci state americane în fiecare an. Cu toate acestea, există riscul unei crize a apei potabile în Miami. Acest lucru se datorează faptului că apa din Oceanul Atlantic a contaminat Aquiferul Biscayne, principala sursă de apă dulce a orașului.
Deși problema a fost detectată în anii 1930, problema continuă să persiste. De altfel, orașele vecine se confruntă deja cu probleme legate ed apa potabilă. Hallandale Beach, care este la doar câțiva kilometri nord de Miami, a trebuit să închidă șase din cele opt puțuri datorită intruziunii apei sărată.